Gorj, un judeţ cu infracţionalitate redusă
În timp ce la nivel naţional s-au înregistrat fapte grave care s-au soldat cu demiteri în inspectoratele de poliţie şi ministerul de resort, în Gorj lucrurile par să se păstreze pe un făgaş normal. Infracţionalitatea scăzută este unul dintre criteriile de performanţă pentru poliţişti, iar în judeţul nostru lucrurile stau foarte bine în comparaţie cu judeţele Dolj sau Neamţ. De altfel, rezultate sunt vizibile din activitatea înregistrată în ultimele luni.
Cheia succesului: măsurile preventive
În luna septembrie, de exemplu, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, în urma acţiunilor preventive şi de combatere desfăşurate, s-au constatat peste 500 de infracţiuni, din care 134 sunt de natură economico-financiară, 179 judiciară, diferenţa constituind-o cele de altă natură. De menţionat este faptul că, dintre aceste infracţiuni, 156 au fost constatate de către poliţişti în flagrant. Maniera de abordare a criminalităţii din sfera corupţiei a constat în direcţionarea eforturilor cadrelor Serviciului de investigare a fraudelor pentru prevenirea şi combaterea acestor fapte. Au fost întocmite şase dosare penale în care au fost cercetate 14 persoane cu privire la comiterea a opt infracţiuni de luare de mită, cinci de dare de mită şi una prevăzută de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Dosarele penale au fost declinate pentru continuarea cercetărilor unităţilor de parchet competente. Strategia de abordare a fenomenului infracţional a făcut ca 167 dintre infractori să fie prinşi în flagrant. De precizat că măsurile dispuse împotriva autorilor de infracţiuni au fost aplicate într-un mod ferm şi operativ, 32 dintre suspecţii infracţiunilor constatate fiind cercetaţi în stare de reţinere sau arest preventiv, unităţile de parchet, respectiv instanţele de judecată competente, însuşindu-şi propunerile de arestare preventivă formulate de către poliţişti. Situaţia s-a menţinut şi în lunile octombrie şi noiembrie. Mai mult decât atât, echipa de la IPJ Gorj s-a implicat şi în rezolvarea cazurilor de trafic de droguri, cel mai recent caz fiind cel de la sfârşitul săptămânii trecute când mai mulţi tineri din Gorj şi Dolj au fost prinşi vânzând canabis. Cazul este preluat de poliţiştii de la Combaterea Crimei Organizate.
Credeţi că fără Electra activitatea din minerit şi energie nu s-ar putea desfăşura în condiţii bune?
„Înainte de toate, vor rămîne oamenii pe stradă, fără un loc de muncă sigur, asta va însemna Electra. Dacă e ienvitabilă noua comapnie, iar salvarea economiei depinde şi de acest lucru, statul trebuie să vadă pierderea şi câştigul pe termen lung.Ce va câştiga pe o parte cu Electra modernă ţi complexă, va pierde pe de cealaltă prin mâna de lucru nevalorificată şi mai mulţi şomeri.Sigur oamenii nu vor tolera acest lucru.Şi dacă oamneii suferă , apoi ce va merge BINE în ţara asta ?!” Romica S, Târgu Jiu
„Noua compnie pleacă de la premise salvatoare, ca să fiu în asentimnetul specialiştilor de pe la tv, dar nu are nimeni acum garanţii. Măcar dacă ar desluşi mai repede cei care ştiu cu ce se mănâncă mineritul şi enrgia în ţara asta dacă Electra poate să dreagă mare parte din neajunsuri….dar de la politicieni la economisşti, vezi umeri ridcaţi ţi degete îndreptate în semn de vină.Sunt cariere de cărbune care au viaţă în ele încă 40 de ani de acum încolo, vor muri însă sub ochii noştri pentru că statul nu “ştie de astea”. Silvia B., Târgu Jiu
“Se discută aprins şi de ceva timp pro şi contra Electra.dacă ne luăm după unii, m crede că ne aşteaptă un jaf şi un colaps al sitemului energetic naţional, dar alţii şi-ar da şi o mână să o vadă înfiinţată.Ideea e că dacă ei, specialiştii şi politicienii , cei cu putere de decizie şi de inevstiţie aduc argumente şi d o parte şi de alta, e cam greu să vezi mijlocul.Eu ,unul, sunt în alt domeniu, nu mă simt ameninţat ca minerii sau energeticienii , dar vă spun că pe român îl interesează mai puţin ce au de pierdut unii sau alţii din funcţii cu influneţă, are propriile lui dureri …e drept că ,de schimbare ,economia asta are nevoie,cam asta cred eu că ar fi Electra, o schimbare, o redirecţionare a surselor economice, dar să explice oamneilor mai pe înţeles la ce să se aştepte.” Cornel D, Motru
Biblioteci cu Internet, în comunele gorjene
Cele 20 de biblioteci gorjene care au intrat în programul naţional Biblionet vor primi, săptămâna aceasta, echipamentele constând în calculatoare şi toate accesoriile necesare pentru informatizarea sediilor. Echipamentele au ajuns deja la sediul Bibliotecii Judeţene şi au început, de ieri, să fie distribuite în judeţ.
În primă fază, din judeţul nostru au intrat în programul Biblionet nu mai puţin de 20 de biblioteci. Anul viitor programul va continua cu alte 25 de biblioteci din Gorj, care vor fi dotate cu echipamente de informatică. Bibliotecii din Motru îi revin şase computere iar la celelalte biblioteci din program vor ajunge câte patru computere. Acestea sunt dotate cu tot ce trebuie şi la ele se adaugă, pentru fiecare bibliotecă în parte, un scaner, o imprimantă, un videoproiector şi un ecran de proiecţie. Pe parcursul mai multor săptămâni au fost formaţi bibliotecari care, la rândul lor, îşi vor forma colegi pentru a putea folosi aşa cum trebuie echipamentele pe care le primesc în sediile în care lucrează. Pentru centrul de formare, care avut sediul la recentul inaugurat sediu al Bibliotecii pentru copii, din Târgu-Jiu, au fost alocaţi 47 134,56 RON, pentru trening şi 28 561,88 RON pentru echipament, iar softul a costat 30 089,15 RON. De asemenea, echipamentul care se împarte la cele 20 de biblioteci, a costat 192 752,55 RON în timp ce softul valorează 262 905,94 RON. Primele computere au fost deja distribuite de ieri, ajungând la Aninoasa, Turburea, Ţânţăreni, Rovinari, Turceni şi Ioneşti. Astăzi şi mâine restul de echipamente vor fi duse la Cărbuneşti, Hurezani, Motru, Cătunele, Văgiuleşti, Crasna, Prigoria, Albeni, Urdari, Ţicleni, Teleşti, Peştişani, Schela şi Leleşti.
Oale de lut din inima Harghitei
Târgul de iarnă din centrul municipiului Târgu-Jiu a reunit, şi anul acesta, meşteri populari din toate regiunile ţării. Aceştia au venit în Gorj dornici să promoveze cultura şi tradiţiile specifice zonelor de unde provin. Printre cei mai de seamă meşteri populari l-am regăsit şi pe Domokos Gyorfi, un meşter olar venit tocmai din inima Harghitei. Cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate pentru produsele din lut originare şi specifice Harghitei, acesta a reuşit să se menţină „pe piaţă” chiar şi în vremuri de criză.
Născut pe 5 septembrie 1953, la Corund, Harghita, meşterul olar practică această artă de când se ştie. Copilărind într-un sat încărcat de tradiţie, cunoscut pentru îndeletnicirea olăritului, Domokos Gyorfi a reuşit să se facă cunoscut prin originalitatea produselor şi diversitatea acestora. Alături de soţia sa, Berta Gyorfi, meşterul a participat la târguri interne şi internaţionale, la Sibiu, Iaşi, Suceava, Craiova, Târgu-Jiu, dar şi Ungaria. „Mie îmi face plăcere să merg mai mult la târgurile din ţară pentru că ştiu limba română dar şi pentru că am, astfel, posibilitatea să îmi promovez produsele. În schimb, soţia nu prea ştie limba română şi atunci preferă să meargă mai mult în Ungaria, unde se poate simţi ca acasă”. Corund, satul de unde provine meşterul olar, este cunoscut pentru tradiţia ceramicii, în Regiunea Sării.
Corund, cel mai mare centru de ceramică din Harghita
De precizat este faptul că satul Corund este cel mai mare centru de ceramică populară din Ţara Harghitei. Cunoscutul olar a spus, în acest sens, „Ne-am remarcat prin unicitate şi caracteristica lutului din care făurim minunile acestea. Vasele din ceramică sunt încrustate cu flori desenate cu esenţe naturale, ele conţin frumuseţe artistică, dau sentimentul de speranţă şi reînnoire. În cazul în care problemele sociale ne copleşesc, obosiţi de povara de zi cu zi, ne întoarcem la vechile tradiţii şi obiceiuri şi ne amintim de simplitatea obiectelor din lut”. La Corund există chiar o Asociaţie a Olarilor, unde meşterii se pot întâlni şi pot socializa şi chiar lucra obiectele artizanale. Meşterul olar se simte mândru că face parte din această asociaţie. „Trăim în epoca globalizării iar centrul de olărit din Corund este ameninţat de acest aspect. Asociaţia este înfiinţată în scopul de a păstra tradiţiile părinţilor noştri, moştenirea bunicilor din sat”, spune meşterul.
Olăritul, afacere de familie
Olăritul nu reprezintă pentru meşter numai o pasiune ci şi singura sursă de venit. În vremuri de criză, când comercianţii îşi reduc activitatea, meşterul olar se mândreşte cu sume impresionante câştigate prin muncă şi dăruire faţă de meseria pe care o practică de zeci de ani. La fabricarea produselor participă întreaga familie. „Am trei băieţi, toţi trei ştiu să mânuiască roata olarului. Bărbaţii din familie se ocupă de fabricarea produselor iar femeile le pictează. E o afacere de familie. Pentru noi reprezintă mai mult decât o pasiune, reprezintă o sursă de venit. Supravieţuim din arta olăritului. Am moştenit tradiţia de la strămoşii noştri, de la bunica soţiei, care era singurul meşter olar din satul Moi, Haţeg. O femeie ce mânuia roata şi făcea ulcioare pe care mai apoi le umplea cu apă minerală şi le vindea în diferite locuri din ţară. După ce a murit, soţul a preluat atelierul iar apoi familia mea”, a povestit olarul.
Târgu-Jiu, a doua casă pentru meşterul olar
La Târgul de Iarnă de la Târgu-Jiu participă în fiecare an cu produse noi şi originale lucrate cu atâta sârguinţă peste an. Meşterul olar se întoarce cu bucurie la fiecare început de decembrie, pentru că, spune el, Târgu-Jiul este aproape ca a doua casă, „Mă întorc cu bucurie de fiecare dată în oraşul lui Brâncuşi. Anul acesta am venit cu noi produse din ceramică, de la căni până la oale pentru lapte sau magneţi pentru frigider”. Cel mai important şi inedit produs din această colecţie este oala specială pentru prepararea sarmalelor. Gorjenii curioşi pot afla şi modul de utilizare a acesteia. „Se unge oala o singură dată cu untură de porc. Se umple cu apă călduţă şi se lasă o zi după care se poate folosi. Oala de sarmale se poate folosi în cuptor sau pe aragaz”. Domokos Gyorfi este plăcut impresionat de primirea gorjenilor. „Sunt fericit că gorjenii sunt interesaţi de produsele pe care le expun. Preţurile sunt adaptate crizei şi astfel avem produse accesibile oricărui buzunar. Gorjenii sunt oameni primitori. La fel şi autorităţile care ne-au oferit tot sprijinul de care aveam nevoie. Târgu-Jiul este cel mai curat oraş pe care l-am vizitat şi sunt mândru că pot aduce puţin din valoarea culturii noastre aici”, a mai spus harghiteanul. De precizat este faptul că gorjenii mai pot vizita acest târg până pe data de 19 decembrie.