În fiecare an, în comuna gorjeană Cătunele se produce un sacrilegiu: relicve ale castrului roman și ale așezării civile din localitate, vechi de aproape 2000 de ani, sunt distruse de plugurile tractoarelor, care întorc pământul pentru a se cultiva diverse produse agricole. Asta se întâmplă pentru că, cu ani în urmă, primăria a dat titluri de proprietate pe terenul pe care se află obiectivul istoric, după care valul de pământ și șanțurile castrului au fost nivelate cu buldozerul, iar oamenii au cultivat pământul.
La fiecare pas, dacă mergi pe locul unde se află Castrul și așezarea civilă de la Cătunele, aflat în punctul Chivădar din satul Valea Perior , vezi printre brazdele de pământ bucăți de vase de lut și de cărămidă vechi de aproape 2000 de ani, obiectivul istoric, de o valoare inestimabilă, fiind datat de arheologi în secolele II-III după Christos. 
Distrugerile care au loc anual se văd pe cioburile de ceramică, spărturile noi fiind vizibile cu ochiul liber, prin faptul că muchiile lor sunt tăietoare, iar culoarea este mult mai aprinsă, comparativ cu cele vechi de mii de ani. Actualul primar, Florinel Țuilă, spune că primise promisiuni de la Departamentul de cultură că se vor face demersuri, în așa fel încât castrul să fie preluat de stat și refăcut, fapt ce ar pune Cătunele pe harta turisitică a țării, dar nu s-a făcut nimic până acum.
„Reprezentanții de la cultură ne-au certat, în urmă cu 10 ani, că am dat titlurile de proprietate pe acele terenuri, unde e castrul roman. Am avut o promisiune că vor face toate demersurile posibile pentru preluarea acestor terenuri de către Departamentul de cultură (de către primărie în primă fază), pentru redeschiderea castrului roman. Dar a rămas la nivel de vorbe și nu se întrevede nimic în viitorul apropiat.” a declarat primarul Florinel Țuilă.
Răul poate fi îndreptat
Chiar dacă s-au dat titlurile de proprietate pe suprafața obiectivului istoric, primarul comunei Cătunele spune că, dacă se va dori reconstituirea Castrului și a așezării civile de la Cătunele, primăria ar putea despăgubi cei câțiva proprietari ce pun acum porumb printre relicvele istoriei.
„Terenurile au fost retrocedate în perioada 90-95, nu am fost eu primar în acea perioadă. Nu s-a ținut cont… Șanțurile castrului erau la data respectivă acolo, au fost nivelate cu buldozerul și a fost terenul redat agriculturii. La o inspecție în teren se pot observa resturi ale castrului roman, bucăți de vase de lut, de cărămizi, piatră și alte obiecte… Ținând cont că acolo sunt 3 sau 4 proprietari de terenuri, aceștia pot fi despăgubiți. Consider că ar fi necesară refacerea castrului roman și introducerea comunei Cătunene într-o zonă turistică.”
Pe lângă dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul turismului, pe care comuna ar cunoaște-o dacă ar deveni destinație turistică, prin reconstituirea castrului, localitatea ar beneficia și de mai multe fonduri pentru lucrările publice, știut fiind faptul că existența monumentelor istorice în proprietatea publică adaugă un punctaj important pentru proiectele prin care pot fi atrase fonduri pentru localități.
Trebuie spus că e foarte importantă dezvoltarea comunei Cătunele din punct de vedere turistic, în special acum, când este planificată, pentru următorii ani, închiderea exploatărilor miniere din zonă, fapt ce va duce la pierderea de locuri de muncă pentru unii locuitori ai comunei, precum și pierderea de venituri la bugetul local ce provin din redevențele miniere.
Valoare patrimonială inestimabilă
Castrul şi aşezarea civilă de la Valea Perilor – Chivădarul din Cătunele, ce se află pe Lista Monumentelor Istorice sub numărul GJ-I-s-B-09155.01, reprezintă un important complex istoric. Cercetările arheologice de aici au fost efectuate în 1973 de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Drobeta Turnu Severin şi Institutul de Arheologie Bucureşti, iar după aceea continuate în 1981-1984 de Muzeul Judeţean Gorj, în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti. Complexul istoric se află pe şoseaua care leagă oraşele Motru şi Baia de Aramă, lângă care se află părăul Chivădarul, cu albia mai mult seacă şi râul Motru.Pe aici trecea drumul roman care conecta Valea Motrului cu orașul Drobeta. Drumul se afla la est de castru, o cale de piatră de râu fiind vizibilă, încă, în prezent. În continuare, traversa așezarea civilă de lângă castru, numită „canabae” și ajungea la satul Glogova. De acolo, cunoscut sub numele de Via Romana, drumul ocolea pe lângă Apa Neagră și se îndrepta spre cursul râului Tismana, până la castrul de la Pinoasa din comuna Câlnic, județul Gorj. (Din păcate, castrul de la Pinoasa a fost distrus în urma construcției unui viaduct și a activităților miniere din zonă.)
Descoperirile arheologice de la Cătunele
Castrul de la Cătunele, de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite și cu „porta praetoria” (poarta de intrare) orientată spre sud, impresionează prin dimensiunile sale generoase. Pe o suprafață de 156 m lungime și 114 m lățime, castrul păstra urme vizibile în sol ale celor patru laturi formate dintr-un val de pământ și un șanț adânc. Acest lucru indică existența unor trupe militare cu efective semnificative în acest castru, ridicat pe o terasă aluvionară a râului Motru.
În ceea ce privește descoperirile arheologice de la castrul roman și așezarea civilă de la Cătunele, se remarcă prezența ceramicii dacice de bună calitate, precum și a ceramicii romane de culoare roșie, care datează din secolul al II-lea d.Hr.. Aceste artefacte au fost identificate în„ agger”, un deal artificial format din pământ adus din altă parte. De asemenea, în zona respectivă s-au găsit săgeți, o monedă atribuită împăratului Severus Alexander și un altar decorat cu sculpturi funerare.
Cătunele, martor al etnogenezei poporului român
Studiind descoperirile arheologice de la Cătunele, se observă o coexistență între populația romană și cea dacică, contribuind astfel la înțelegerea procesului de etnogeneză a poporului român. Cătunele reprezintă un important martor al acestei coexistențe, ilustrând modul în care dacii și romanii au interacționat în acea perioadă istorică.
În concluzie, cercetările arheologice din Cătunele aduc la lumină o panoramă fascinantă asupra trecutului roman al regiunii. Aceste descoperiri oferă informații prețioase despre arhitectura, infrastructura și viața de zi cu zi din acea epocă îndepărtată, contribuind astfel la înțelegerea și reconstituirea istoriei locului. Deci, acest spațiu merită pus în valoare și, cu siguranță, va aduce la Cătunele turiști din întreaga lume.
