Un bărbat în vârstă de 37 de ani a avut ghinion în timp ce încerca să fure bunuri dintr-o locuinţă, fiind surprins de către vecinul celui pe care urma să îl „uşureze” de câteva bunuri. S-a întâmplat în comuna Slivileşti, unde hoţul a fost văzut în timp ce escalada gardul, chiar de către vecinul părţii vătămate. Intervenţia vecinului a făcut ca hoţul să dispară înainte de a apuca să fure ceva din curtea omului. Nu numai că l-a alungat pe hoţ, dar a şi anunţat poliţia care a intrat pe firul anchetei. Ajunşi imediat la faţa locului, poliţiştii au aflat de la apelant că l-a observat pe Cosmin C.V., de 37 ani, în timp ce escalada gardul locuinţei vecinului său pentru a sustrage, probabi,l ţevi şi diferite profile metalice, însă urmare a acţiunilor pe care le-a întreprins, suspectul a fugit de la faţa locului. Poliţiştii au întocmit, în acest caz, dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la infracţiunea de furt calificat, iar în prezent desfăşoară activităţi pentru depistarea suspectului.
Castel dintr-un munte de piatră
Un gorjean a ales să-şi construiască o casă deosebită care să regăsească în peisajul muntos din zona comunei Runcu. Aşa că a adus piatră din munte şi s-a apucat să-şi construiască nu o căsuţă modestă, ci chiar un castel.
Virgil Tumbăr a început construcţia casei în anul 2000. Atunci, impresionat de locul situat în comuna Runcu, s-a gândit să construiască ceva pentru el într-un stil care să se potrivească peisajului oferit de munţii din jur. De atunci a adunat un munte de piatră pe care l-a transformat într-un castel de basm. Numai pentru temelie a avut nevoie de aproximativ 300 de tone de ciment. Nu l-a terminat încă, dar este hotărât ca în primăvară să finalizeze construcţia în care intenţionează să-şi primească invitaţii de peste hotare, dar şi prietenii. „M-a impresionat locul şi m-am gândit că un conac în formă de castel ar merge perfect în zona aceea de vis. Am folosit un munte de piatră adusă de pe Valea Şuşiţei, iar tâmplăria am făcut-o în stil castelan. În primăvară pun tocăria, iar mobilierul l-am adunat de prin lume, este vechi şi îl voi recondiţiona“, a dezvăluit proprietarul castelului din piatră, Virgil Tumbăr.
Castelul are 14 camere şi va fi mobilat cu mobilier vechi
Construcţia conacului este extrem de solidă. Clădirea are nu mai puţin de 14 camere, o sală de mese, iar prin spatele conacului curge un izvor de apă. Aşezarea este desprinsă din poveşti, conacul fiind înconjurat de munţi. Priveliştea l-a încântat şi pe Virgil Tumbăr, dar şi pe alţii oameni care au intenţionat să cumpere castelul. Despre o eventuală înstrăinare a conacului nici nu încape vorbă, după cum susţine proprietarul imobilului. Acesta spune că, imediat ce a ridicat castelul, au şi început să curgă ofertele pentru a-l vinde, însă nu l-a dat. „Nu-l vând. Îl voi termina în primăvară şi va fi al meu personal. Poate lumea mă crede nebun, dar când o să fie terminat, va fi ceva rupt dintr-un basm“, a mai adăugat Tumbăr, hotărât ca în câteva din cele 14 camere ale castelului să deschidă şi un centru personal de restaurare a mobilierului vechi, unde va lucra alături de un designer. Pentru că loc este destul, proprietarul conacului mai are în plan să deschidă în spaţiul situat alături de castel, un centru de prelucrare a produselor bio, adunate de la localnicii din comuna Runcu.
20
Cel puţin 20 de tamponări au avut loc pe drumurile din Gorj din cauza şoferilor care s-au aventurat în trafic cu maşini neechipate de iarnă.
Ce credeţi că se va întâmpla cu mineritul şi energia începând cu anul 2011?
„Dacă noi continuăm cu lideri slabi pregătiţi ce reprezintă interesele altora şi nu interesele minerilor, e vai de noi minerii…..Doman …Zamfiruc ..Videscu …Dacă nu-i verifică …DNA…nu au cel puţin actele legale care să-i confirme în funcţii. Trebuiau să facă alegeri. S-a modificat structura de conducere a sindicatelor fără alegeri, fără să consulte oamenii. Nu mint! Cum să reprezinte oamenii dacă nu ei i-au pus să reprezinte interesele altora” – un miner
„Mineritul şi energia trebuie să existe şi după 2011. Toţi cei care ne desfăşurăm activitatea în aceste sectoare şi mai avem şi responsabilităţi, purtăm povara celor ce vor urma în acest domeniu. Oltenia, în special Gorjul, deţine din belşug această bogăţie – lignitul şi trebuie să o folosească în interesul acestei ţări şi a celor care trăiesc pe aceste meleaguri. Sunt de acord cu adaptarea la cerinţele economiei de piaţă, dar depinde de noi dacă peste ani şi ani se va mai vorbi de energia produsă pe cărbune!”– Alexandru Golea
„ Nu credeam că ceea ce se discuta în urmă cu vreo cinci ani şi anume dispariţia mineritului, se va şi întâmpla. Iată că ne apropiem de perioada când judeţul Gorj îşi recapătă sloganul: „ Dacă vrei să omori un câine, adu-l în Gorj, că moare de foame”. Asta ne aşteaptă, din păcate! Păcat de oamenii care şi-au pus speranţa în această muncă. Se vor înmulţi furturile pentru că minerii nu vor avea din ce trăi dacă îi dă afară.” – Mia P.
„Nimeni nu este mai presus de lege, nici chiar cei care le schimbă în fiecare lună pentru satisfacerea nevoilor personale. A forţa legea pentru atingerea unor interese meschine de grup sindical, propagarea tezei concedierilor colective în anul 2011 şi ameninţarea cu greva, este ultima încercare de acoperire a incompetenţei profesionale de conducere a activităţii miniere şi energetice”.- Ştefan
Târgu-Cărbuneşti, vizitat de presa internaţională
Cerşetorii gorjeni „stabiliţi” în Finlanda ţin prima pagină a ziarelor internaţionale. După ce autorităţile din Helsinki le-au oferit bani, numai să se întoarcă în ţară şi după ce reprezentanţi ai autorităţilor locale din Helsinki au fost prezenţi în rândul romilor din Târgu- Cărbuneşti pentru a vedea efectiv cum se trăieşte în aceste comunităţi, o nouă delegaţie a sosit ieri. De data aceasta a fost vorba despre jurnalişti din presa finlandeză, dornici să mediatizeze situaţia romilor din România.
În urma unei acţiuni desfăşurate de primăria din Helsinki, în urma căreia a fost depistată o comunitate de romi care locuia în case fără energie electrică, autorităţile locale de acolo le-au oferit aproximativ 450 de euro pentru a se întoarce în ţară. Dorind să vadă cu ochii lor dacă romii au revenit în România dar şi dacă vor dori să se întoarcă, jurnaliştii din presa finlandeză au venit la Târgu-Cărbuneşti, în căutare de subiecte de primă pagină. Astfel, ieri dimineaţă, la sediul Primăriei din Târgu-Cărbuneşti au sosit un reporter şi un fotoreporter şi au încercat să aibă o discuţie cu primarul legată de fenomenul „cerşetoriei” prezent în Helsinki. La discuţie a participat şi consilierul pe probleme de romi, Alin Bobu, care a încercat să reliefeze faptul că romii pot face şi lucruri bune pentru societatea în care trăiesc. Primarul Mihai Mazilu a adăugat, în acest sens, că romii ajung să cerşească atunci când nu au unde locuri de muncă. „Ştiu că acest <> nu este unul tocmai bun dar dacă condiţiile sunt aşa cum sunt, romii au găsit această portiţă pentru a munci cinstit în alte ţări. Ţiganii nu sunt răi, în sensul că nu fac acte ilegale, ei se duc acolo doar ca să muncească. Neavând de lucru, ei recurg la acest act ruşinos, acela de a cerşi”, a declarat edilul. Mazilu a venit cu câteva soluţii de rezolvare a problemelor romilor din capitala Finlandei. „Înfiinţarea de centre unde aceştia pot învăţa limba dar şi găsirea unor locuri de muncă specifice lor ar fi o soluţie de aplanare a conflictelor şi problemelor cu care se confruntă romii. Dacă aceste lucruri nu vor fi posibile şi dacă romii nu vor colabora, propun să fie daţi afară din ţară”, este de părere primarul cărbuneştean. La sfârşitul discuţiei, Mihai Mazilu a făcut o incursiune în istorie, relatând cum anume şi în ce fel populaţia de etnie romă s-a instalat în oraşul Târgu-Cărbuneşti. După discuţia de la primărie, jurnaliştii au mers în mijlocul romilor, fiind curioşi să afle de ce aceştia au plecat din Helsinki şi dacă se vor mai întoarce. Potrivit statisticilor, rata şomajului în oraşul Târgu-Cărbuneşti ajunge la 9, 10%. Din populaţia de la nivelul oraşului, de aproximativ 9200 de persoane, circa 7,2% sunt romi.