Minerii şi energeticienii se solidarizează în situaţiile grele şi devin o forţă unită! Aşa au procedat întotdeauna şi aşa vor face şi în luna ianuarie când, în urma unor negocieri eşuate cu actualul Guvern, se va ajunge la declanşarea grevei generale pe termen nelimitat. Astăzi, preşedintele FNME, Marin Condescu, are stabilită o întâlnire cu Ministrul Economiei, Ion Ariton , în cadrul căreia se va aborda problema miilor de disponibilizări preconizate a se face în anul 2011, stadiul formării Companiei Electra dar şi planul social cu prevederile lui iniţiat de către sindicate.

Asemeni conducerii FNME şi liderii de sindicat au luat poziţie şi au răspuns, prin solidaritate, la declanşarea grevei generale în data de 10 ianuarie, în situaţia în care actualul Guvern nu va onora condiţiile prevăzute în acordul social al Federaţiei Mine Energie. Ieri, minerii din cadrul SNLO au fost înştiinţaţi în sălile de apel de situaţia actuală, în care administraţia consideră că cea mai bună soluţie de reducere a costurilor este reducerea de personal, cu mii de disponibilizări dar şi despre eventualitatea declanşării unei greve generale, începând cu 10 ianuarie 2011. Preşedintele Sindicatului de la Cariera Roşiuţa, Mihai Popescu, a precizat că “le-am transmis minerilor care este situaţia, cât de gravă este ea, dar şi faptul că ne solidarizăm cu FNME în declanşarea acţiunilor de protest. Ne-am întâlnit în sala de apel, am prezentat comunicatul primit pe fax, suntem uniţi”, a precizat Popescu. Liderul de sindicat de la Mina Tehomir, Marin Zamfir, a declarat că minerii pe care îi reprezintă se vor solidariza cu acţiunile de protest iniţiate de USMO, pentru respingerea totală a disponibilizărilor

„Vom participa la greva generală”

Nici preşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor de la Jilţ Sud nu îmbrăţişează ideea administraţiei. “Deocamdată este o intenţie a administraţiei, vor avea loc întâlniri unde sper să se ajungă la o negociere favorabilă nouă, minerilor, dacă nu, din solidaritate, vom participa la greva generală“, a spus şi Zamfir. Din zona Rovinari, preşedintele Sindicatului Minerul, Marin Golea, priveşte şi el cu îngrijorare situaţia actuală, însă merge înainte alături de colegii din FNME. “În funcţie de modul de negociere a planului social vom participa şi noi la acţiunile de protest, dacă măsurile nu vor fi agreate de către Guvern. Noi abordăm cu seriozitate situaţia, vor fi probleme mari, greva va însemna să funcţionăm doar cu 30% din instalaţii. Vom demonstra că suntem uniţi, în minerit vom opri lucrul şi doar aşa acţiunea de protest va avea amploare. Avem forţa şi posibilitatea să ţinem cu salariaţii, dacă asta este dorinţa lor“, a declarat Golea.

„Electra este viitorul mineritului din Oltenia”

Chiar şi administraţia priveşte cu îngrijorare situaţia actuală. Directorul general al Complexului Rovinari, Tiberiu Trotea, a precizat că “sper să se ajungă la o înţelegere pentru că, dacă nu se vor găsi soluţii, vor fi lucruri greu de prevăzut. Am încrederea că, până la urmă, se va găsi o soluţie. Suntem în analize”. La rândul lui, directorul general al Complexului Turceni susţine faptul că “nu are voie să se întâmple aşa ceva, ar fi ceva greu pentru noi, mai ales în condiţiile actuale în care avem greutăţi. Avem stocuri de cărbune dar, repet, nu are voie să se întâmple aşa ceva“. Prim vicepreşedintele PDL Gorj, Cosmin Popescu, a declarat că este total împotriva disponibilizărilor. „Nu sunt de acord cu disponibilizările dar sper ca, până pe 10 ianuarie, să se ajungă la o soluţie, să se discute cu cei de la Fondul Proprietatea cu privire la Electra. Nu cred că vor fi atât de multe disponibilizări. Vom discuta şi noi la Minister, cu sindicatele dar şi cu factorii decisivi, să se dea o şansă de înfiinţare a Companiei Electra, pentru că este viitorul mineritului din Oltenia “, a declarat PDL-istul.

„Îşi bat joc de noi”

Preşedintele PDL Gorj, Ion Ruşeţ, a precizat că acţiunea sindicală trebuie luată serios în. “Este responsabilitatea sindicatelor şi a administraţiei de a găsi soluţii pentru evitarea, pe cât posibil, a disponibilizărilor. Trebuie să se aşeze la masa negocierilor şi să ajungă la soluţii. În calitate de senator, de preşedinte al PDL Gorj, voi participa al discuţiile ce vor avea loc cu Guvernul, dacă voi fi invitat. Reducerile costurilor se pot face şi prin reducerea altor cheltuieli materiale, nu neapărat prin restructurarea numărului de angajaţi”. Cât despre mineri, poziţia, sau mai exact dorinţa lor, pare lipsită de importanţă pentru guvernanţi sau pentru administraţie care, prin vocea celui desemnat de constituirea Companiei Electra, a anunţat la Căciulata miile de disponibilizări. Pentru „Impact în Gorj”, unul din minerii Carierei Roşiuţa a declarat că “dacă vor fi disponibilizări, vom ajunge la grevă. Eu nu ştiu să fac altceva decât să lucrez aici, asta mi-e meseria, ce alternativă îmi oferă ? Am familie, am copii, am rate, vom face grevă“. Un alt angajat în sistemul minier, de această dată din Zona Rovinari, priveşte disponibilizările cu înfrigurare, cu atât mai mult cu cât se teme pentru siguranţa locului de muncă. “Am învăţat să fiu miner şi vreau să rămân miner. Îşi bat joc de noi. Sunt interese la mijloc, bani, putere, noi suntem prea mici pentru ei, se gândesc doar la ei, la cum să-şi mărească averile şi conturile. Vom face grevă”.

Coloana Infinită din municipiul Târgu-Jiu va intra, din primăvară, într-un proces de restaurare, după ce, de curând, s-a intervenit şi asupra Porţii Sărutului. Potrivit reprezentanţilor primăriei, problemele coloanei nu sunt foarte mari: „câteva pete care nu evoluează” şi „câteva nume scrijelite sau scrise cu pixul”. Nesimţirea lasă, însă, urme chiar şi pe patrimoniul naţional.

La finele săptămânii trecute, o serie de specialişti au vizitat municipiul Târgu-Jiu pentru a analiza starea în care se găseşte, în prezent, Coloana fără Sfârşit. Vineri a avut loc chiar şi un colocviu care a finalizat, de fapt, o acţiune mai amplă de verificare a stării în care se află complexul brâncuşian. În Târgu-Jiu au fost prezenţi şeful echipei care realizează lucrările, Virgil Călea, dar şi proiectantul general – Dorin Dănilă. Acestora li s-au adăugat mai mulţi specialişti, printre care şi Dan Lungu, directorul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice. După o vizită la Coloană şi discutarea eventualelor soluţii pentru problemele care există s-a luat hotărârea ca Dorin Dănilă să trimită, în scurt timp, un plan pe termen scurt, mediu şi lung cu ce se va întreprinde în legătură cu monumentul. „Tehnic vorbind, la Coloană s-au găsit mai puţine probleme ca la Poarta Sărutului, care nu trag un semnal de alarmă deosebit. Nu au apărut pete noi, petele vechi nu au evoluat”, a declarat Paul Popescu, artist plastic.

Lucrări la primăvară

Momentan, Coloana fără Sfârşit va rămâne aşa, până la primăvară, când se vor realiza doar câteva lucrări de întreţinere. „Pelicula se prezintă bine, la fel şi ventilajul interior şi legătura dintre module. Soluţia finală va veni de la Dorin Dănilă, dar nu se aşteaptă o repeliculizare, se va interveni pe zone”, spune Paul Popescu. Acesta a mai declarat că se va analiza fiecare pată în parte şi cauzele din care a apărut. „Unica intervenţie de curăţire a fost realizată la finele anului 2002. Atunci s-au găsit pete. Pe un modul din partea de sus pelicula era uşor ciupită. Acum se va interveni local, se va înlătura pelicula strict pe zona respectivă, se va peria, se va curăţa şi apoi se va da din nou peliculă”, a explicat Popescu procedeul prin care se va interveni la suprafaţa Coloanei. Cât despre o anumită înclinaţie a monumentului, mai exact o deviere de 25 de centimetri, specialiştii au constatat că aceasta nu a evoluat, în 10 ani, nici măcar cu un centimetru.

Listă de nume, pe suprafaţa Coloanei

Petele existente pe Coloană nu sunt, însă, singurele probleme care există. Acestora li se adaugă lipsa de cultură şi de bun simţ a celor care vizitează această operă. La loc de cinste se găsesc, astfel, scrijelituri şi zgârieturi făcute de către teribilişti sau inconştienţi. Acestea reprezintă, de cele mai multe ori, nume. Poliţiştii comunitari care asigură paza în parcul de la coloană spun că nu sunt multe astfel de semne, pentru că ei sunt atenţi la cei care încearcă să se apropie de monument. „Sunt vechi zgârieturile astea. Nu este vina noastră. Noi asigurăm paza dar uneori nu îi observăm”, a declarat un comunitar, prezent la datorie în parc. „Am avut discuţii dacă să îi mai lăsăm sau nu să le atingă. S-ar putea păstra o distanţă să nu mai ajungă la opere”, a spus şi Teodora Ciobanu, director interimar la Direcţia Municipală de Cultură „Constantin Brâncuşi”.