O dată cu închiderea mineritului, localitățile din Gorj aflate pe raza bazinelor carbonifere vor pierde locuri de muncă și redevența minieră, iar despre terenurile eliberate de sarcini e greu de spus dacă vor mai ajunge în posesia oamenilor. În această situație se află și comuna Cătunele, aflată pe raza Bazinului Carbonifer Motru.
După ce, timp de zeci de ani, extragerea lignitului a afectat mai multe localități din Gorj, prin deschiderea de mine subterane, cariere de excavație și înființarea de halde pentru depunerea sterilului, care au presusus exproprieri de terenuri și demolări de locuințe, acum, aceleași localități sunt afectate de închiderea mineritului.
O dată cu închiderea exploatărilor din Bazinul Carbonifer Motru din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), comuna Cătunele va pierde zeci de locuri de muncă precum și sumele ce provin din redevența minieră și care trebuiau să ajungă la bugetul local, începând cu anul 2022.
„Localitatea va fi afectată, în primul rând, prin pierderea locurilor de muncă. S-au pensionat mulți, dar mai sunt câțiva zeci de angajați ai CEO din comuna Cătunele. De asemenea, pierdem redevența minieră, care, începând cu anul 2022, se alocă, în proporție de 45%, bugetelor locale. Noi vom pierde 800-900.000 de lei pe an. Nu am primit banii ăștia de 20 de ani, de când sunt la primărie. Îi primea Guvernul României. Începând cu 2022, o cotă parte de 45% se primește de către bugetele locale, 35% de consiliile județene și 20% merge la Guvern.” a declarat Florinel Țuilă, primarul comunei Cătunele.
Halda Valea Mănăstirii, tot la CEO
O altă problemă, la Cătunele, este halda de steril Valea Mănăstirii, care trebuia predată comunei de către CEO, pentru a fi retrocedată cetățenilor, după ce s-au cheltuit sume imense de bani pentru redarea terenului în circuitul agricol.
„Halda e amenajată de 20 de ani, în fiecare an primim promisiuni, sper să o primim până la sfârșitul anului, să retrocedăm terenurile cetățenilor.” a mai spus primarul Țuilă.
