Acum douăzeci de ani prefectul Toni Mihail Greblă finaliza validarea structurilor locale alese prin vot la nivelul fiecărei localităţi. Operaţiunea a fost o reuşită, nu numai pentru că nu a avut formule de comparaţie, ci şi pentru că era prima dată când electoratul se confrunta în plan local într-un mod partizan. În această confruntare tabăra electoratului de stânga a copleşit numeric tabăra electoratului de dreapta, însă, în mod paradoxal în multe localităţi din Gorj unde au fost alese consilii locale cu orientări de stânga, primarii aleşi au fost de dreapta. Gorjul se afla sub incidenţa punctului opt al proclamaţiei de la Timişoara care cerea lustraţia, adică îndepărtarea din funcţie a foştilor comunişti. Responsabilitatea electoratului de atunci ca şi a aleşilor era asigurată de un complex social diferit de cel de astăzi. Omenirea nu era în criză economică, truda naţiunilor din fostul lagăr comunist, de a trece la structuri democratice era privită cu simpatie; alegătorii aveau senzaţia că sunt stăpânii politicii iar aleşii se bucurau de un surplus de recunoaştere socială, care nu era încă şi de natură politică. Nu exista aroganţă şi nici reţeaua actuală de interese oculte. Primele Consilii Locale din Gorj au fost cu adevărat alcătuite din peste 50 % dintre cei mai buni oameni ai comunităţilor. Tocmai de aceia primul Consiliu Judeţean, ales de către toţi consilierii locali din judeţ, a avut mai mult o reprezentare teritorială corectă decât una politică, această etapă a fost prima în ceea ce priveşte manipularea structurilor locale din zona socială către zona politică. Toni Mihail Greblă avertiza atunci asupra faptului că administraţia publică locală va fi responsabilă de dezvoltarea economică ulterioară a localităţilor Gorjului. Ceea ce a urmat nu a onorat aşteptările alegătorilor iar Parlamentul României a modificat legile în fiecare ciclu electoral, astfel că la nivel local acţionează un talmeş-balmeş legislativ care a făcut praf şi responsabilităţile autorităţilor alese dar şi aşteptările alegătorilor. În această iarnă grea unde cel puţin două luni de zile nu se va putea ajunge în multe sate din comunele Gorjului, abia începe o nouă campanie electorală, a cărei finalizare va trebui obţinută în luna iunie. Este greu de crezut că întro singură lună cei aflaţi la putere vor putea avea contracandidaţi, mai ales că zăpada căzută acum ar putea fi sursa unor inundaţii de mari proporţii, care vor afecta campania agricolă de primăvară şi vor produce concomitent mari pagube în gospodăriile ţărăneşti. Este clar că acestor oameni sărăciţi de politicile economice şi sociale greşite, orice formă de ajutor la va prinde bine, dar le va amaneta şi voturile, pentru că este imposibil ca binefăcătorii lor să nu aibă culoare politică. În Gorj există primari care au mai multe mandate. Unii dintre ei s-ar putea să nu le mai aibă după noile alegeri, pentru că vor plăti un tribut al erodării popularităţii, datorită faptelor lor sau ale apropiaţilor lor. Cei care vor rămâne, vor trebui să susţină echipele politice parlamentare iar acest lucru s-ar putea să-i coste şi pe ei, pentru că în perspectiva căderii Uniunii Europene într-o ţară săracă, politica trebuie să devină onestă.
Notă:
După douăzeci de ani de politică anapoda mulţi primari se tem şi de umbra lor. Nimeni nu strică, deoarece alegerile sunt la termen. Dacă ar fi fost comasate în vânzoleală pentru alegerea parlamentarilor, faptele primarilor şi interesele lor de grup ar fi trecut neobservate şi i-ar fi protejat, acum, însă, la toată expunerea centrată pe ei se adaugă şi consecinţele acestei ierni grele.
