Conştientizez faptul că, în viaţa de zi cu zi, nici eu, ca oricare alt om, nu sunt 100% corect, dar pot să spun că în domeniul pescuitului mă simt mult mai corect şi mai împăcat cu mine, decât toţi cei care, dacă pot să folosesc această expresie, se află la cârma acestui sport.

Referitor la pescuit, mă încearcă doar trei sentimente : dezamăgire, dispreţ, ură. Dezamagire că mai sunt foarte puţini, care întradevar pescuiesc sportiv, dispreţ faţă de cei care folosec plase monofilament şi paraşute şi ură, pentru cei care ar trebui să facă ceva pentru a schimba lucrurile, dar care stau confortabil la adăpostul funcţiilor şi doar din când în când, mai aruncă cu praf în ochii noştri. Să exemplificăm puţin şi să aducem la cunoştinţă pescarilor, despre marea acţiune a A.J.V.P.S Gorj, care joi 31.03.2011 a venit la curăţenie, pe canalul de refugiu de la Turcineşti (denumire populară: canalul Pietroasa). Aşadar, probabil aştepându-se la suportul necondiţionat al pescarilor, domnii de la A.J.V.S. Gorj s-au prezentat la locul menţionat şi după un riguros control al permiselor de pescuit, după ce, i-au alungat pe cei care nu erau membrii ai asociaţiei dumnealor s-au apucat de treabă. Câţiva pescari, creduli şi naivi sar în ajutor. Toată lumea munceşte, se strâng hârtii, sticle, filtre de ulei, etc., ba chiar doi domni de la A.J.V.S. intră cu o barcă şi adună câteva sticle, de pe suprafaţa canalului. Bravo domnilor, câtă răspundere, cât simţ civic, dar stai câţiva pescari s-au prins: asta e doar praf în ochi. Dintre cei care au înţeles şi stau şi privesc majoritate tac, unii murmură câte ceva printre dinţi, mai sunt doi-trei care pun întrebări. „Răzbunarea” mea sunt aceste rânduri şi suportul moral, care-l voi avea din partea celor care vor citi. Revenind însă la acţiunea „praf în ochi” aduc la cunoştinţă pescarilor şi nu numai, că în capătul canalului, în stufăriş, la nămol, după cum se va vedea şi în poze, zac mormane întregi de sticle, ba chiar şi pe mal se află o grămadă destul de mare de mizerie. Pe acelea cine le strânge domnilor? Ce veţi face în continuare? Veţi veni săptămânal la curăţenie? Simţul dumneavoastră civic nu vă spune domnilor, că pe malul canalului ar trebui aduse câteva containere pentru depozitarea gunoiului, şi apoi făcute controale şi amendaţi usturător, cei care continuă să arunce gunoiul unde nu trebuie? Vă spun eu domnilor, acţiunea dumneavoastră va fi în scurt timp, uitată şi fără măsuri concrete gunoaiele vor apărea din nou pe malul canalului, ca să nu mai vorbesc de sticlele din stufăriş, care se vor înmulţi iar la creşterea apei, se vor împrăştia pe toată suprafaţa acesteia. Ce cred eu că ar trebui să faceţi dumneavostră? Să apăreţi şi la emisiuni, în care să vi se pună întrebări, nu doar să spuneţi dumneavoastră ce credeţi de cuviinţă, să învăţaţi oamenii să pescuiască sportiv, să nu reţină peştii sub dimensiuni legale, să pescuiască C&R, să nu folosească „paraşute”, să populaţi bălţile, să puneţi subalternii la treabă, să vină în controale mai des etc. Daca aţi face aceste lucruri, dacă aţi face ceva cu adevărat şi pentru noi, vă garantez că toţi pescarii vor veni, în ajutorul dumneavoastră şi atunci se va face cu adevărat curăţenie.

Tuturor pescarilor sportivi le doresc fir întins şi Dumnezeu să vă ocrotească!
Liviu Toropu

Indiferent din ce direcţie mergi pe malurile barajului din zona Parcului Central vei întâlni zeci de pescari. Dimineaţa şi seara vezi ceva mai mulţi decât în miezul zilei, atunci sunt momentele optime de pescuit mai ales când temperaturile sunt ridicate. Majoritatea pescuieşte caras şi unii dintre pescari chiar prind exemplare destul de frumuşele…

Mămăligă cu peşte

Pescuitul la caras este destul de simplist şi nu este nici mare nevoie de cine ştie ce scule. O mare atenţie trebuie însă acordată momelii. Am observat că majoritatea pescarilor de caras folosesc ca momeală de cârlig nemuritoarea mămăligă. Unii şi-o fac singuri, alţii, mai comozi sau din lipsă de timp, şi-o cumpără de la magazinele pescarilor. Deşi nu sunt un mare specialist în pescuitul la caras cu mămăligă, vreau sa vă împărtăşesc şi dumneavoastră o reţetă de mămăligă cu care se pescuieşte caras. În primul rând trebuie ştiut faptul că o mămăligă moale, dar care stă bine în cârlig, gen cubuleţ, este folosită, în special, la pescuitul cu fixa. Tot cubuleţ se poate băga şi în cârligul de la lansetă, dar trebuie să fie ceva mai tare pentru a rezista în momentul lansării.

Ingrediente: 1 litru de apă, circa ½ kilograme de mălai (făină de porumb), făină de grâu, atractant lichid: anason, vanilie, fructe, şofran, etc.

Calitatea mălaiului (granulaţia) este esenţială pentru realizarea unor pătrăţele bune de mămăligă. Dintr-un mălai cu particule mari, cu tărâţe, vor rezulta nişte pătrăţele care se vor desface uşor şi ne vor lăsa cârligul gol, ineficient. De aceea, primul lucru care trebuie făcut este cernerea mălaiului printr-o sită, cu cât mai fină, cu atât mai bine. Se pune apa la fiert, în ea am dizolvat şofranul, cam un vârf de linguriţă, precum şi atractantul. După ce apa dă în clocot se pune mălaiul, şi se lasă să fiarbă circa 20-30 de minute. Când mămăliga e aproape fiartă, se amestecă bine cu făcăleţul. Până aici procedeul este identic cu cel al unei mămăligi obişnuite. Urmează însă faza a doua, menită să le dea cubuleţelor rezistenţă şi elasticitate. Mămăliga, obţinută mai înainte, o luam şi o frământăm cu făină de grâu, până capătă consistenţa unei plastiline. Formăm apoi nişte „găluşti”, ceva mai mari decât o minge de tenis, şi le băgăm în ciorapi de damă vechi, rupţi (nu-i luaţi fără să întrebaţi că aveţi scandal, eu am avut!). Ciorapul are rolul de a nu lăsa mămăliga să se împrăştie la fierberea următoare. Ciorapul se leagă în faţă şi în spatele găluştii cu o aţă. Pe un ciorap putem să punem astfel 5-6 găluşti, în şirag. Punem din nou apă la fiert şi, când dă în clocot, punem în ea găluştile formate dinainte. Le lăsăm să fiarbă până se ridică la suprafaţă, semn că sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn şi se lasă la răcit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, să fie proaspete. Dacă mămăliga nu stă prea bine pe cârlig, ea se poate amesteca şi cu firimituri de pâine, până ce devine maleabilă ca o plastilină. Se formează biluţe şi se pun în cârligul de pescuit. Fiind aproape de oraş, merg si eu destul de des pe acumularea de la Târgu-Jiu, pentru plăcerea de a prinde caras cât şi pentru carnea lui dulce şi gustoasă. Fir întins şi sănătate, Jienilor, ne vedem pe baltă!