spot_img
23.7 C
Târgu Jiu
sâmbătă, septembrie 21, 2024
Altele
    Acasă Blog Pagina 19393

    Doamne, ocroteşte-i pe pescari!

    0

    Conştientizez faptul că, în viaţa de zi cu zi, nici eu, ca oricare alt om, nu sunt 100% corect, dar pot să spun că în domeniul pescuitului mă simt mult mai corect şi mai împăcat cu mine, decât toţi cei care, dacă pot să folosesc această expresie, se află la cârma acestui sport.

    Referitor la pescuit, mă încearcă doar trei sentimente : dezamăgire, dispreţ, ură. Dezamagire că mai sunt foarte puţini, care întradevar pescuiesc sportiv, dispreţ faţă de cei care folosec plase monofilament şi paraşute şi ură, pentru cei care ar trebui să facă ceva pentru a schimba lucrurile, dar care stau confortabil la adăpostul funcţiilor şi doar din când în când, mai aruncă cu praf în ochii noştri. Să exemplificăm puţin şi să aducem la cunoştinţă pescarilor, despre marea acţiune a A.J.V.P.S Gorj, care joi 31.03.2011 a venit la curăţenie, pe canalul de refugiu de la Turcineşti (denumire populară: canalul Pietroasa). Aşadar, probabil aştepându-se la suportul necondiţionat al pescarilor, domnii de la A.J.V.S. Gorj s-au prezentat la locul menţionat şi după un riguros control al permiselor de pescuit, după ce, i-au alungat pe cei care nu erau membrii ai asociaţiei dumnealor s-au apucat de treabă. Câţiva pescari, creduli şi naivi sar în ajutor. Toată lumea munceşte, se strâng hârtii, sticle, filtre de ulei, etc., ba chiar doi domni de la A.J.V.S. intră cu o barcă şi adună câteva sticle, de pe suprafaţa canalului. Bravo domnilor, câtă răspundere, cât simţ civic, dar stai câţiva pescari s-au prins: asta e doar praf în ochi. Dintre cei care au înţeles şi stau şi privesc majoritate tac, unii murmură câte ceva printre dinţi, mai sunt doi-trei care pun întrebări. „Răzbunarea” mea sunt aceste rânduri şi suportul moral, care-l voi avea din partea celor care vor citi. Revenind însă la acţiunea „praf în ochi” aduc la cunoştinţă pescarilor şi nu numai, că în capătul canalului, în stufăriş, la nămol, după cum se va vedea şi în poze, zac mormane întregi de sticle, ba chiar şi pe mal se află o grămadă destul de mare de mizerie. Pe acelea cine le strânge domnilor? Ce veţi face în continuare? Veţi veni săptămânal la curăţenie? Simţul dumneavoastră civic nu vă spune domnilor, că pe malul canalului ar trebui aduse câteva containere pentru depozitarea gunoiului, şi apoi făcute controale şi amendaţi usturător, cei care continuă să arunce gunoiul unde nu trebuie? Vă spun eu domnilor, acţiunea dumneavoastră va fi în scurt timp, uitată şi fără măsuri concrete gunoaiele vor apărea din nou pe malul canalului, ca să nu mai vorbesc de sticlele din stufăriş, care se vor înmulţi iar la creşterea apei, se vor împrăştia pe toată suprafaţa acesteia. Ce cred eu că ar trebui să faceţi dumneavostră? Să apăreţi şi la emisiuni, în care să vi se pună întrebări, nu doar să spuneţi dumneavoastră ce credeţi de cuviinţă, să învăţaţi oamenii să pescuiască sportiv, să nu reţină peştii sub dimensiuni legale, să pescuiască C&R, să nu folosească „paraşute”, să populaţi bălţile, să puneţi subalternii la treabă, să vină în controale mai des etc. Daca aţi face aceste lucruri, dacă aţi face ceva cu adevărat şi pentru noi, vă garantez că toţi pescarii vor veni, în ajutorul dumneavoastră şi atunci se va face cu adevărat curăţenie.

    Tuturor pescarilor sportivi le doresc fir întins şi Dumnezeu să vă ocrotească!
    Liviu Toropu

    Pandurii ca şi salvată de la „înec” !

    0

    La modul cum joacă Pandurii este greu de crezut că trupa lui Petre Grigoraş va retrograda fotbalistic la finalul acestui campionat. Efectiv, alb-albaştrii gorjeni sunt de nerecunoscut faţă de modul cum jucau în prima parte a sezonului, sub comanda lui Ionuţ Badea. Acum, un lucru e cert, Grigoraş a resuscitat o echipă aflată pe pat de spital şi care avea şanse de salvare de 10%. Dar, de la venirea lui Grig situaţia s-a schimbat radical, dintr-o echipă muritoare, oltenii au devenit zburdalnici, iar şansele de salvare au ajuns pe la 90%. Aşa cum spunea chiar şi preşedintele pandurilor, echipei i-ar mai trebui vreo 6-7 puncte pentru a juca şi la anul în Liga 1.

    Ţinuţi în „şah”

    Marin Condescu ar trebui să se felicite că a avut intuiţie şi l-a luat pe Grigoraş antrenor. Cam multe conjuncturi favorabile a avut în ultimul timp preşedintele pandurilor, care pe lângă antrenor şi-a tras şi jucători buni de pe care poate scoate milioane bune de euro. În acest moment, Pandurii pare o echipă care se bate pentru locuri fruntaşe, nicidecum pentru a evita coada ierarhiei. Jucăm un fotbal bun, iar pentru asta „vinovat” este Grigoraş. Un antrenor care este adeptul fotbalului total şi care continuă să-şi ţină elevii în „priză”. „Încă nu am scăpat de retrogradare, mai sunt multe meciuri de disputat. Avem meciuri grele, cu Astra, cu Rapid, Steaua, Vaslui, dar dacă băieţii se vor comporta la fel şi în următoarele meciuri sunt sigur că ne vom îndeplini obiectivul. Echipa joacă bine, iar asta mă bucură şi îmi dă încredere. Dacă jucăm la întreaga capacitate ne batem cu oricine de la egal la egal”, a comentat Grigoraş.

    Frustrare după Poli

    La Timişoara, Pandurii a predat o lecţie de fotbal deschisă. Un joc bun pentru o deplasare şi un rezultat decis de noro în ultimele minute. „De la meciul cu Timişoara, cel mai mult mă bucură jocul şi nu spun că nu sunt mulţumit cu un punct. Dacă mi-ar fi spus cineva dinainte că vom obţine un rezultat de egalitate aş fi fost mulţumit, dar după joc am avut o amărăciune şi eu şi jucătorii pentru că am trecut pe lângă o victorie mare”, a spus Grigoraş care n-a rămas deloc impresionat de jocul pretendentei la titlu, Poli Timişoara. „Publicul şi melodia Nesum Dorma care creează o atmosferă senzaţională au impresionat. În rest, fără să-i jignesc, Timişoara mi s-a părut o echipă de bătut. O echipă care am fi putut-o învinge. Au jucători extraordinari, dar poate au şi ei o cădere de formă. Au egalat în ultimul minut pe Astra, au bătut în ultimul minut la Sportul, ultima clasată şi ne-au egalat şi pe noi în prelungiri”, a mai declarat Grig.

    „E greu să pierzi în minutul 90, dar de asta e frumos şi spectaculos. Timişoara a tot avut noroc în ultimele minute şi au scos rezultate bune. Nu ne interesează ce fac ei, pe noi ne interesează ce facem noi. E greu de luat puncte acolo, au jucători valoroşi, experimentaţi, cu talie. Am pierdut două puncte şi am câştigat unul. E un punct de moral şi de încredere. Dacă mai legăm două victorii consecutive, cu Astra şi Sportul scăpăm de griji şi apoi ne gândim să urcăm în clasament”, Eugen Pârvulescu, preşedinte executiv Pandurii

    S-a dat startul campaniei de colectare a deşeurilor

    0

    Reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Reciclare şi-au dat întâlnire în cadrul Primăriei Târgu-Jiu, pentru a da startul unei campanii, care s-a dorit a veni în sprijinul cetăţenilor, care vor să „descotorosească” de aparatura electrică şi electronic, uzată.

    Astfel, în cadrul campaniei „Locul deşeurilor nu este în casă. Trimite-le la plimbare!”, s-au colectat peste 50 de mii de kilograme de deşeuri, din aproximativ 17 judeţe. În judeţul Gorj s-au derulat anul acesta trei acţiuni de colectare, în localităţile Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Bumbeşti-Pitic, Bengeşti-Ciocadia, Săcelu, Crasna, Târgu-Cărbuneşti, Ţicleni şi Rovinari. S-au colectat peste 11000 kilograme DEEE, de la aproximativ 610 deponenţi. Potrivit reprezentantului zonal, Alexandra Arnăutu, săptămâna viitoare, pe data de 16 aprilie, campania continuă cu două acţiuni în localităţile Târgu-Jiu şi Motru, prin colectare de la domiciliu şi la puncte provizorii. „Locaţiile unde se vor instala puncte de colectare, în municipiul Târgu-Jiu sunt: Lac Debarcader, Casa de Cultura, Parc Lido (Str. 9 mai), Şcoala Romaneşti, Liceul Agricol Bârseşti, dar şi Şcoala Generală Drăgoieni. Punctele de colectare vor funcţiona între orele 10:00-17:00. Pentru colectarea gratuită de la domiciliu, cetăţenii din municipiul Târgu-Jiu pot apela numărul de telefon 0732.627.179 iar cei din Municipiul Motru şi comunele aparţinătoare la numărul de telefon 0736.163.036 începând de luni 11 aprilie, până sâmbătă 16 aprilie 2011, între orele 8:00-15:00”. Surprizele nu întârzie să apară, iar în acest sens toţi deponenţii din Târgu-Jiu vor putea participa la o tombolă cu premii, care constau în cinci combine frigorifice, 25 de cuptoare cu microunde, iar pentru cei din Motru sunt oferite 10 fierăstraie, dar şi 15 maşini de găurit cu percuţie. De menţionat este faptul că această asociaţie este o organizaţie colectivă non-profit, având ca membrii fondatori, zece dintre cei mai cunoscuţi fabricanţi europeni de electrocasnice cu activitate în România.

    Constantin Bobaru

    0

    Primarul oraşului Bumbeşti-Jiu a propus Ministerului Sănătăţii să păstreze spitalul cu cinci compartimente, inclusiv primiri urgenţe.

    Caraşii Jienilor

    0

    Indiferent din ce direcţie mergi pe malurile barajului din zona Parcului Central vei întâlni zeci de pescari. Dimineaţa şi seara vezi ceva mai mulţi decât în miezul zilei, atunci sunt momentele optime de pescuit mai ales când temperaturile sunt ridicate. Majoritatea pescuieşte caras şi unii dintre pescari chiar prind exemplare destul de frumuşele…

    Mămăligă cu peşte

    Pescuitul la caras este destul de simplist şi nu este nici mare nevoie de cine ştie ce scule. O mare atenţie trebuie însă acordată momelii. Am observat că majoritatea pescarilor de caras folosesc ca momeală de cârlig nemuritoarea mămăligă. Unii şi-o fac singuri, alţii, mai comozi sau din lipsă de timp, şi-o cumpără de la magazinele pescarilor. Deşi nu sunt un mare specialist în pescuitul la caras cu mămăligă, vreau sa vă împărtăşesc şi dumneavoastră o reţetă de mămăligă cu care se pescuieşte caras. În primul rând trebuie ştiut faptul că o mămăligă moale, dar care stă bine în cârlig, gen cubuleţ, este folosită, în special, la pescuitul cu fixa. Tot cubuleţ se poate băga şi în cârligul de la lansetă, dar trebuie să fie ceva mai tare pentru a rezista în momentul lansării.

    Ingrediente: 1 litru de apă, circa ½ kilograme de mălai (făină de porumb), făină de grâu, atractant lichid: anason, vanilie, fructe, şofran, etc.

    Calitatea mălaiului (granulaţia) este esenţială pentru realizarea unor pătrăţele bune de mămăligă. Dintr-un mălai cu particule mari, cu tărâţe, vor rezulta nişte pătrăţele care se vor desface uşor şi ne vor lăsa cârligul gol, ineficient. De aceea, primul lucru care trebuie făcut este cernerea mălaiului printr-o sită, cu cât mai fină, cu atât mai bine. Se pune apa la fiert, în ea am dizolvat şofranul, cam un vârf de linguriţă, precum şi atractantul. După ce apa dă în clocot se pune mălaiul, şi se lasă să fiarbă circa 20-30 de minute. Când mămăliga e aproape fiartă, se amestecă bine cu făcăleţul. Până aici procedeul este identic cu cel al unei mămăligi obişnuite. Urmează însă faza a doua, menită să le dea cubuleţelor rezistenţă şi elasticitate. Mămăliga, obţinută mai înainte, o luam şi o frământăm cu făină de grâu, până capătă consistenţa unei plastiline. Formăm apoi nişte „găluşti”, ceva mai mari decât o minge de tenis, şi le băgăm în ciorapi de damă vechi, rupţi (nu-i luaţi fără să întrebaţi că aveţi scandal, eu am avut!). Ciorapul are rolul de a nu lăsa mămăliga să se împrăştie la fierberea următoare. Ciorapul se leagă în faţă şi în spatele găluştii cu o aţă. Pe un ciorap putem să punem astfel 5-6 găluşti, în şirag. Punem din nou apă la fiert şi, când dă în clocot, punem în ea găluştile formate dinainte. Le lăsăm să fiarbă până se ridică la suprafaţă, semn că sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn şi se lasă la răcit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, să fie proaspete. Dacă mămăliga nu stă prea bine pe cârlig, ea se poate amesteca şi cu firimituri de pâine, până ce devine maleabilă ca o plastilină. Se formează biluţe şi se pun în cârligul de pescuit. Fiind aproape de oraş, merg si eu destul de des pe acumularea de la Târgu-Jiu, pentru plăcerea de a prinde caras cât şi pentru carnea lui dulce şi gustoasă. Fir întins şi sănătate, Jienilor, ne vedem pe baltă!

    error: Content is protected !!