Care sunt instituţiile din Gorj în care aveţi cea mai mare încredere?

„În care instituţii din Gorj avem încredere? Fiecare concetăţean gorjean, în funcţie de felul cum i-au fost rezolvate nedreptăţile, necazurile, evenimentele care i-au afectat viaţa, acordă o bilă alba sau neagră instituţiilor cu care a venit în contact. Dacă a fost tratat şi vindecat în spitalele din Gorj acorda bilă albă sistemului sanitar. Dacă în urma unei tâlhării sau furt îi sunt recuperate bunurile şi este pedepsit infractorul acordă bilă albă poliţiei şi justiţiei. Dacă i se face dreptate într-un litigiu are încredere în justiţie. Dacă găseşte înţelegere la primărie în soluţionarea unor probleme personale acordă notă mare primăriei şi lista poate continua. Eu împart instituţiile în cinci grupe: cele cu care vin în contact, cele cu care nu vin în contact, cele a cărei activitate are efecte imediate, cele cu activitate cu efecte pe termen mediu şi lung şi cea mai importantă, familia. Deşi se vehiculează frecvent formula de echipă, formulă de instituţia reprezentată întotdeauna de cel mai mare în grad care intră pe poartă, nu trebuie să uităm că aceste instituţii cu care ne intersectăm viaţa nu sunt nişte noţiuni abstracte, ele sunt formate din şi de oameni şi pentru oameni iar oamenii sunt diferiţi ca educaţie, ca instruire, ca şi comportament şi ca atare au moduri diferite de manifestare. Mai ştiu un singur lucru, că şeful unei instituţii poate fi diapazonul echipei iar muzica depinde în cea mai mare parte de dirijor, fără a ignora solistul (salariatul care mi-a rezolvat problema). Fără să-mi extind explicaţiile asupra fiecărei instituţii, personal eu am mare încredere în familie şi învăţământ luate împreună, care ,din păcate, sunt descurajate de guvernanţii needucaţi şi neinstruiţi. Familia poate atenua sau accentua munca celor din învăţământ şi invers. Dacă avem un cuplu familii, învăţământ sănătos la nivel de ţară vom avea şi poliţie şi justiţie şi biserică şi armată şi primării şi organe de control şi sistem sanitar, la nivelul pretenţiilor. Cum acest cuplu în România este precar, eu nu-mi permit să fac aprecieri asupra instituţiilor (unele dintre ele rambleiate cu surogate şi improvizaţii politice „titrate”), eu am încredere în mulţi salariaţi ai instituţiilor cu care nu-i pot confunda. Există părinţi şi părinţi, dascăli şi dascăli, poliţişti şi poliţişti, medici şi medici, parlamentari şi parlamentari, sindicalişti şi sindicalişti, primari şi primari, preoţi şi preoţi. Ar fi un act de nedreptate din partea mea dacă i-aş confunda cu instituţiile din care fac parte. Să protejăm familia şi învăţământul pentru viitorul acestei ţări! Adevăraţii investitori nu-şi doresc profit imediat” Nicu Bercea