Se-nţelege că Măriţei îi mergea-n bucătărie,
Din moment ce se-auzea fredonând o melodie.
Părea că-i îndrăgostită, că prea le zicea cu foc,
Când mesteca prin tigaie, când umbla din loc în loc.
Chiar şi Gară sesizase că-i mare foc, la Măriţa,
Când începuse să-i zică ce şi ce, din „Periniţa” …
Crescu inima în Gară, când i se făcu plăcerea,
S-audă glasul Măriţei, mult mai dulce decât mierea:
Ce vrei puişor, să papi; peşte la grătar, purcel,
Pui la tavă, muşchi file, sau friptură de viţel?
-Draga mea, scumpă Măriţă, dintre toate ce-mi propui,
În seara asta doresc numai friptura de pui!
-Io vorbii cu căţeluşu’ care l-am primit în dar!
Tu javro, ca ieri, fasole! Du-te dracu de acar! …