Mai multe organizații de protecție a animalelor au protestat cu privire la eutanasierea a 60 de câini aflați în padocul Primăriei Târgu Jiu, o acțiune unică la nivel național de masacrare a unui număr așa de mare de maidanezi.
Asociația Kola Kariola, cu o activitate intensă la nivel național, a reacționat printr-un mesaj postat pe pagina de Facebook a organizației: „Ne aducem aminte de anii în care ne luptam pentru fiecare viață din adăposturile de stat deținute de Primăria București, sub conducerea primarului condamnat penal, Oprescu. Ultimul director ASPA care a semnat decizia de eutanasiere a 90 de câini a fost demis imediat din post, după numeroasele presiuni ale societății civile, plângeri penale și descoperirea mai multor fraude financiare. Între timp, ASPA a devenit un exemplu de gestionare a câinilor fără stăpân într-o capitală europeană.
Însă, în restul țării, situația este jale! Ecarisajele funcționează ca stat în stat, nimeni nu răspunde pentru uciderea în masă a câinilor, cu metode și practici care sunt departe de a fi legale.
Acum, hingherii se constituie în ONG-uri, fac contracte cu primăriile și scurg banii publici, pentru ca legea interzice contractele și externalizările serviciilor de ecarisaj către persoane juridice.
Nu este un caz izolat, dar cred că ați auzit cu toții despre uciderea celor 60 de câini din ecarisajul de la Târgu Jiu. Practicile șmecherilor au ajuns și aici: primăria externalizează serviciul de ecarisaj unei asociații din Hunedoara(!), condusă de Nicolaie Visalon Oprean, Asociația de Dezvoltare Comunitară. Nici măcar nu s-au complicat cu denumirea, căci au realizat că doar aceasta permite externalizarea serviciilor și a banilor publici. Și nu este singura primărie cu care au astfel de contracte.
În contractul semnat de primarul Romanescu, scrie că asociația „realizează un site de prezentare pe care publică zilnic poze cu fiecare câine din adăpost”. Am căutat site-ul, am căutat câinii din Târgu Jiu din ecarisajul pe care îl gestionează și am văzut că ultimul câine postat este din data de 14.09.2023, conform datei capturării. Să nu credeți că din septembrie anul trecut și până acum nu au ieșit la hingherit. Cum să nu, că e o afacere. Fiecare cetățean din Târgu Jiu plătește asociației din Hunedoara câte 13,5 lei pe an, plus 100 de lei pentru fiecare câine capturat. Acum, nu știm dacă cetățenii știu ce taxe plătesc către hingheri.
Să revenim la cei 60 de câini uciși ieri. Nu apar pe site ca fiind promovați conform contractului semnat de cele două părți și conform legislației care obligă la promovarea tuturor câinilor fără stăpân capturați și închiși în ecarisajele de stat, fie că sunt gestionate de primărie sau concesionate, externalizate etc. S-a sărit peste etapa cea mai importantă, care ar fi oferit o șansă la viață unui câine, dar legea nu este pentru șmecheri. Cel care a semnat deciziile de eutanasiere, fie primarul, fie viceprimarul, fie cel desemnat, s-a asigurat că acei câini au beneficiat de toate etapele stipulate în contractul semnat pentru care primăria plătește bani publici? Nu cred și cred că fiecare dintre voi ar trebui să solicite primăriei Târgu Jiu, în baza legii 544, deciziile de eutanasiere pentru a vedea și noi cine trebuie tras la răspundere penal. Să fie chemat la procuratură pentru a da explicații.
Apoi, medicul care a eutanasiat câinii, Todor Marian, medic de liberă practică, care are, din câte înțelegem, contract de prestări servicii cu această asociație, este cel care a eutanasiat câinii. Să întrebăm și noi Parchetul, procurorii, cum se pot eutanasia 60 de câini, conform ghidului pentru eutanasierea animalelor, aprobat de către Colegiul Medicilor Veterinari, în doar câteva ore“.
„Hotărârile sunt luate de domnul primar“
Daniela Popovici, președintele Asociației de protecție a animalelor „Măriuța“, una dintre cele mai importante din țară, a protestat față de situația zecilor de câini uciși din adăpostul de la Târgu Jiu, după ce a vizitat padocul: „În adăpostul public de la Târgu Jiu, câinii sunt ca într-o pușcărie. Timpul de vizită este foarte mic, de 20 de minute. Din ce am înțeles, hotărârile sunt luate de domnul primar, care nu a vrut să schimbe nimic legat de căței“.
Ștefan Mandache a protestat
Reprezentanta asociației „Dino în ajutor pentru animale“ a protestat și ea cu privire la uciderea celor 60 de câini din adăpostul public
Omul de afaceri sucevean Ștefan Mandache a luat și el atitudine față de masacrarea câinilor fără stăpân de la Târgu Jiu.
Chiar și oameni cu funcții de conducere în instituții din țară, care se ocupă de gestionarea problemei câinilor fără stăpân, au luat atitudine.
„Eutanasierea în masă nu e o soluție“
Hilde Tudora, director la Protecția Animalelor în cadrul Consiliului Județean Ilfov, a spus că eutanasierea nu este o soluție și că autoritățile din Târgu Jiu ar fi trebuit să colaboreze cu ONG-urile: „Când s-a dat legea uciderii animalelor în masă, doi parlamentari cunoscuți au votat împotrivă. Hubert Thuma și Ludovic Orban. Asta se întâmpla în 2013. Suntem în 2024, legea e aceeași, problema tot nerezolvată. Peste tot, pe toate drumurile, avem animale singure.
Cauzele sunt multe: Nepăsare, lipsă de informare, lipsă de educație, abandon, legislație proastă, lipsă de viziune. Lipsa de viziune ne lipește cu desăvârșire în general. La școală, nu suntem învățați să gândim strategic.
Robinetul de câini se închide simplu. Prin prevenție. Și cum prevenim, dacă nu prin sterilizare în masă?!
Autoritățile locale din Târgu Jiu o au acolo pe Patricia Paraschiv. Medic veterinar, cu ong, cu clinică mobilă. Ar fi putut muta munții din loc cu ea. Dacă eram în locul lor, o sunam continuu, zi și noapte, până accepta să colaborăm.
Sunt administrații locale care au înțeles că eutanasierea în masă nu e o soluție. Cel mai bun exemplu care poate fi oricând copiat este Primăria Capitalei, care din 2016 a renunțat la eutanasierea câinilor, chiar dacă legea permite.
Am salvat mulți câini de pe liste de eutanasiere, din mai multe orașe din țară. E cumplit să-i alegi, să găsești soluții pentru un număr mare de câini.
E simplu:
– moartea nu e o soluție;
– toate primăriile și cj-urile din țara asta pot aloca buget pentru castrarea și microciparea gratuită a câinilor cu proprietar (de aici pleacă problema);
– toate primăriile și cj-urile din țara asta pot face pliante și pot merge din poartă în poartă să verifice proprietarii de câini;
– toate primăriile și cj-urile din țara asta pot face evenimente de promovare a adopției. Evenimente reale, gândite cu tot sufletul;
– toate primăriile și cj-urile din țara asta pot face educație în școli.
Trebuie doar să vrem. Să alegem să lucrăm cu oameni dedicați, pregătiți din punct de vedere profesional și onești“.
Autoritățile spun că „s-a procedat corect“
În ciuda acestor reacții, primarul municipiului Târgu Jiu susține că asociația din Hunedoara a procedat corect: „Avem un contract cu asociația respectivă din Hunedoara și, la un moment dat, se putea ajunge și la o astfel de situație. În prima parte a contractului în derulare, foarte multe societăți și persoane fizice au venit pentru a adopta aceste animăluțe. În ultima perioadă s-a constatat că numărul crește. Am ajuns la capacitatea maximă de gestionare în padoc, dar avem în continuare un număr foarte mare de câini pe raza municipiului Târgu Jiu. Este clar că în momentul în care s-a ajuns la capacitate maximă nu există decât două variante: să se facă acele informări conform legii pe care le-a făcut asociația pe raza municipiului Târgu Jiu, pentru a se putea adopta o parte din câinii fără stăpân aflați în padoc și, ulterior, să preiei de pe străzile din Târgu Jiu alți câini fără stăpân care să fie duși în padoc. Numărul este reglementat de lege, până la limita a 500 de animale, iar de acolo există o problemă. Societatea și-a făcut temele așa cum scrie la carte
Legea spune că după 14 zile în condițiile în care nu sunt adoptate de persoanele care poate le-au și pierdut, societatea poate face demersurile să treacă la eutanasiere“.
