Locuri libere

Democraţia românească mai are de străbătut o cale lungă până să ajungă la maturitate. Ceea ce se întâmplă acum, în pragul depunerii candidaturilor, arată că toate partidele politice sunt în penurie de candidaţi de calibru, de adevăraţi politicieni a căror substanţă naţională să aducă ţării binele aşteptat de toate generaţiile. Constat cu surprindere că sunt ignorate în continuare femeile, a căror pondere electorală depăşeşte 50%b din populaţia cu drept de vot. De altfel în toată istoria post-decembristă a Gorjului nu a existat decât o femeie parlamentar şi aceea doar pentru cinci luni. Mai ştie cineva pe unde este profesoara Petra Doandeş, senator al României între 1 iulie şi 4 decembrie 2008? Evident, nimeni. După aducerea lui Vasile Râbu de la Motru ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj la jumătatea mandatului electoral precedent liberalii au propus prima femeie vicepreşedinte din istoria acestui organism. La capitolul prefecţi şi subprefecţi femeile n-au avut acces. Până în momentul de faţă USL propune candidatura Cameliei Khraybani în Colegiul IV Gorj, aproape ca o sfidare a avalanşei de candidaţi bărbaţi care se vor întrece în a cere voturile la alegerile parlamentare din toamnă. Este şi acesta un semn al anxietăţii care domină viitoarele alegeri având în vedere ciudatele jocuri de culise pe care le permite candidatura uninominală. Fiecare candidat, dacă nu-şi face norma de majoritate simplă în colegiu, adică nu câştigă cu jumătate plus unul din voturile exprimate, se află la mâna înţelegerilor dintre partide. Orice colegiu care nu închide poare revenii la înţelegerile celorlalţi candidaţi, mai ales dacă există înţelegeri cu privire la potcovirea vreunui aspirant „dator” ai conducerii politice de partid. La ora actuală Parlamentul este total discreditat iar personajele care ajung acolo nu pot fi numai personalităţi pentru că partidele politice au fost bruscate în cei opt ani de zile de mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu. Migraţia parlamentarilor aleşi pentru formarea majorităţilor formale au alterat conştiinţa publică în legătură cu corectitudinea celor trimişi să legifereze în numele poporului. Parlamentarii sunt percepuţi acum ca nişte traseişti politici, ca nişte veşnici oportunişti şi ca nişte oameni fără respect pentru societatea civilă. Mai mult decât atât calitatea de parlamentar se asociată unor calităţi care o pot scoate în afara moralei de rând. Nici această campanie nu va fi una curată iar ceea ce va rezulta în urma ei va permite escamotarea deciziei în legătură cu viitorul naţional şi cu strategia anticriză în sensul că va apare din nou o majoritate convenţională care nu va da certitudinea în legătură primenirea clasei politice. Până pe data de 30 octombrie mai sunt locuri libere în ceea ce priveşte calitatea candidaţilor.