Deși are doar 9 ani, Eva Daju, strănepoata Filofteii Lăcătușu (o mare voce a Olteniei stinsă înainte de vreme), s-a îndrăgostit de vioară și de portul popular. Ea locuiește în Alunu (Vâlcea), în comuna natală a Filofteii, dar vine săptămânal în Gorj, la Târgu Jiu, împreună cu fratele său, pentru a studia vioara. Iar de curând, Eva a avut o bucurie imensă, aceea de a primi, prin donație, un costum popular foarte valoros, model ce rar se mai întâlnește, specific chiar zonei folclorice din care ea provine.
Studiază intens
Eva este foarte ambițioasă, când vine vorba de vioară. Deși nu are nici un an de când a început să ia lecții de la profesorul său, Marius Florea, la Centrul de Cultură și Artă Cobilița din Târgu Jiu, ea studiază intens, dorind să ajungă o foarte bună violonistă. Se vede că este pasionată de muzică, în general și de vioară, în special, pentru că petrece mult timp, acasă, studiind temele pe care le primește.
A lăcrimat când a văzut costumul
Mica violonistă a fost de-a dreptul emoționată, când a aflat că a fost aleasă, pentru a primi o donație de costum popular extrem de valoroasă. Este vorba despre un costum specific portului popular femeiesc din Vâlcea. Pe vremuri, vâlnicul (o fusta cutată, din lână) se purta cu o cătrință (șorț) în față, mai ales la sărbători. Femeile și fetele își puneau mai întâi cătrința și apoi vâlnicul, care se petrecea peste aceasta, lăsând să se vadă doar o parte din ea. Cătrința era, de regulă, de culoare închisă și bogat ornamentată, în timp ce vâlnicul era roșu, împodobit cu motive florale și geometrice. Acest mod de a combina vâlnicul cu cătrința nu s-a păstrat, în timp, artistele de muzică populară din vremurile noastre alegând să poarte ori două cătrințe, în față și în spate, ori vâlnicul. De asemenea, cămașa de la costum e foarte valoroasă, pe lângă cusătura bogată, având și rânduri de șabac – un fel de broderie spartă, făcută cu acul, foarte greu de executat și rar întâlnită la costumele de dată recentă.
Evei i-au dat lacrimile, atunci când a primit costumul, chiar din mâinile doamnei care s-a hotărât să i-l doneze. Donatoarea costumului nu a dorit să-i fie făcut public numele, pentru că, spunea aceasta, face donația din suflet, nu pentru faimă. De asemenea, ea și-a dorit ca acest costum, pe care-l are de la soacra sa, să nu rămână nepurtat, în lada de zestre, ci să fie pus în valoare și să fie purtat cu drag pe scenele țării, de o fată talentată.
Eva a donat, la rândul ei
Eva mai are un motiv să merite, cu prisosință, costumul popular cu care abia așteaptă să pășească pe scenă. Familia fetei a donat Muzeului Județean Gorj obiecte personale și chiar costume populare ce au aparținut Filofteii Lăcătușu. Acest lucru s-a întâmplat cu ani în urmă, când insituția a înființat Casa Muzeu Filofteia Lăcătușu, în cadrul Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj, de la Curtișoara.
În amintirea Filofteii Lăcătușu
Eva Daju s-a îndreptat spre muzică, atât din pasiune, cât și în amintirea celei care a fost Filofteia Lăcătușu. Aceasta a devenit celebră, deși a murit la vârsta de doar 30 de ani, la cutremurul din 1977.
„S-a născut la data de 7 iunie 1947 în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea. A fost descoperită și lansată de dirijorul Gelu Barabancea cu ocazia unui spectacol susținut de Orchestra „Doina Gorjului” la Râmnicu Vâlcea.
Ea a activat la Orchestra „Doina Gorjului” din 1969 până la 4 martie 1977, evoluând sub bagheta dirijorilor Gelu Barabancea și Stelian Ghiocel și efectuând turnee atât în țară, cât și în străinătate.
Având-o drept inspirație și model pe Maria Lătărețu, a făcut cunoscut cântecul gorjenesc.
Repertoriul Filofteii Lăcătușu a fost deosebit de bogat, cuprinzând cântece foarte cunoscute, printre care: „Lung e drumul Gorjului”, „Jiule pe malul tău”, „Gorjule, plai însorit”, „Am auzit o minciună”, „Lume, lume mi-ai fost dragă”, „Am plâns neicuță de dor”, „De dragul gorjenilor”, „Gilortule, apă rece” ș.a.” (Sursa: wikipedia) Filofteia a cântat Gorjul, pentru că s-a măritat și a profesat aici, trăind cu soțul său la Runcu, unde este și înmormântată.
Filofteia Lăcătușu s-a aflat printre victimele cutremurului din 1977, împreună cu soțul său. Erau la București, unde merseseră pentru ca ea să facă înregistrări la Televiziunea Română și să imprime, la Electrecord, cel de-al treilea album discografic al său…
