Fiul teribil al Mamei Rusia

La ora la care scriu, alegerile din Rusia sunt în plină desfăşurare. De fapt indiferent când aş fi scris, rezultatul alegerilor ar fi fost cunoscut. Aşadar în mod sigur, primul ministru al Guvernului Rus, Vladimir Vladimirovici Putin, va fi noul preşedinte al Rusiei. Nu ar fi o noutate, având în vedere că Putin a mai fost preşedinte încă două mandate, în perioada 2000 – 2008. atunci, la o înţelegere cu Boris Elţân, preşedinte în exerciţiu, a preluat interimatul puterii în Rusia, interimat care a fost urmat de două mandate la Kremlin, şi unul de premier a celui mai vast stat de pe faţa pământului. Contracandidaţii lui Putin în cursa pentru fotoliul de preşedinte, par a fi doar simpli figuranţi, din moment ce estimările spun că Putin va ieşi din primul tur de scrutin, cu aproximativ 60 – 66%. Aşadar comunistul Ghenadi Ziuganov, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, liberalul Serghei Mironov şi miliardarul Mihail Prohorov, contracandidaţi ai lui Putin la funcţia supremă în statul rus, par a fi simpli figuranţi, rămânând ca restul procentajului de până la 100%, să-l împartă cumva, între ei. Dacă în cele două mandate de dinaintea funcţiei de premier, ţarul Putin a domnit opt ani, în următoarele două mandate pe care cu siguranţă şi le va dobândi, pe fostul agent KGB îl vor aştepta nu mai puţin de 12 ani de putere, în palatele Kremlinului, deoarece prin modificarea constituţiei, un mandat de preşedinte în Rusia, este de nu mai puţin de şase ani!. Ce l-ar putea scoate pe dreapta, acum ori altădată, pe ţarul Putin, este numai acţiunea serviciilor secrete, într-o formă sau alta, servicii care şi-au mai arătat forţa de schimbări rapide, surprinzătoare şi chiar stupefiante, prin anii 80 ai secolului trecut, când nişte decese pe bandă rulantă ai celor ajunşi la putere în Uniunea Sovietică, au făcut ca în final să ajungă în funcţia supremă a imperiului sovietic, nimeni altul decât Mihail Gorbaciov, omul care a schimbat istoria planetei, atunci când nimeni nu se mai aştepta. Cei dispăruţi „pe bandă rulantă” la acea vreme au fost Leonid Brejnev, Yuri Andropov şi Konstantin Cernenko, care au murit în mod subit, făcând loc omului care a făcut posibilă căderea dictatorilor europeni şi implicit a regimurilor comuniste, tot pe bandă rulantă. Deşi era cea mai bogată ţară la acea vreme, vorbind din punct de vedere al resurselor minerale şi nu numai, poporul sovietic se confrunta în marea lui parte, cu o sărăcie lucie. O dată cu venirea lui Putin la putere, economia Rusiei a cunoscut o ascensiune fără precedent, asta datorită conjuncturii mondiale de mărire a preţului petrolului, dar şi deciziei lui Putin de a scumpi gazele, într-un mod dezastruos, pentru beneficiarii importatori. Dacă facturile la gaze au crescut alarmant în Uniunea Europeană, spre exemplu, economia rusească s-a revigorat spectaculos, din acelaşi motiv. Tot din acelaşi motiv, Putin porneşte ca mare favorit, în cursa prezidenţială din Rusia, spre a câştiga chiar din primul tur. Başca alte pârghii avute la îndemână, fapt pentru care contestaţiile au început să curgă încă din primele momente ale începerii votului.