Asociațiile arheologilor amatori de la nivel național, printre care se numără și o organizație din județul Gorj, sunt revoltate de proiectul legislativ propus de Ministerul Culturii cu privire la o nouă lege privind codul patrimoniului cultural.
Reprezentanții asociațiilor susțin ca li se îngrădește dreptul de a practica această activitate, care a dus la descoperiri extraordinare în domeniul arheologiei. Astfel, noul proiect legislativ propune că pasionații de istorie să își poată desfășura activitatea în baza unei aprobări prealabile a Ministerului Culturii.
„Ministerul Culturii vrea să impună noi reguli de îngrădire a detecției de metale.
Mai multe asociații ale pasionaților de detecție de metale din România au luat la cunoștință cu stupoare despre intenția Ministerului Culturii, condus de către dl Lucian Romașcanu, PSD, de a impune noi reguli privind detecția de metale în România, cuprinse în proiectul Codului Patrimoniului publicat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii.
Proiectul Codului Patrimoniului cuprinde o serie de modificări stabilite cu scopul de a îngreuna detecția de metale în România prin instituirea unor reguli noi de natură a descuraja pasionații în practicarea acestui hobby. Astfel, apare obligația de a obține o autorizație prealabilă nejustificată, pe lângă cea emisă de către Politie, de deținere și utilizare a detectorului de metale emisă chiar de către Ministerul Culturii, iar normele de aplicare în baza cărora va fi emisă această autorizație vor fi publicate ulterior, probabil fără consultarea asociațiilor de profil la fel cum s-a întâmplat și cu ocazia redactării proiectului Codului Patrimoniului.
Autorizația pe care ar urma să o emită Ministerul Culturii este nejustificată pentru că deținerea detectorului este deja autorizată de către poliție, utilizarea este reglementată în cuprinsul Codului Patrimoniului, respectiv este interzisă utilizarea acestuia în situri arheologice, iar modalitatea de recuperare a obiectelor arheologice este detaliată în același cod, adică descoperitorul se oprește după recuperarea primului obiect și anunță autoritățile competente“, se arată într-un comunicat de presă.
Risc de dispariție a unor piese extrem de valoroase
Arheologii amatori arată că multe piese extrem de valoroase ar putea să se piardă, pentru că în perioada
„Modalitatea de gestionare, cuprinsă în proiectul actului normativ, a descoperirilor arheologice cu detectoarele de metale este deficitară, existând posibilitatea reală de pierdere a obiectelor arheologice de la momentul descoperirii până la momentul extragerii din sol de către arheologi.
Descoperitorii au obligații stricte și termene foarte scurte, de ore, pentru anunțarea autorităților locale, a direcțiilor de cultură sau muzeelor cu privire la descoperire, pe când reprezentanții Ministerului Culturii beneficiază de termene de până la 12 luni pentru cercetarea arheologică a descoperirilor. Din experiența ultimilor ani a rezultat că interacțiunile cu autoritățile locale nu s-au justificat în ceea ce privește descoperirile. Din păcate în proiectul Codului Patrimoniului sunt menținute atribuții ale primarilor referitoare la descoperirile arheologice“, mai susțin arheologii amatori.
Nu au fost chemați să participe la elaborarea proiectului legislativ
Posesorii de detectoare de metale sunt nemulțumiți că propunerile făcute pentru elaborarea noii legi nu au fost luate în calcul. „Deși există asociații ale pasionaților de detecție de metale, care au formulat în scris propuneri încă de la data publicării Strategiei pentru Cultură și Patrimoniu 2016-2020, solicitând să fie convocate ori de câte ori se are în vedere modificarea legislației în domeniul detecției de metale, acestea au fost ignorate nefiind consultate cu ocazia redactării proiectului Codului Patrimoniului.
Pasionații de detecție au manifestat permanent disponibilitate în vederea îmbunătățirii legislației și a colaborării cu arheologii și reprezentanții Ministerului Culturii, însă s-au lovit în majoritatea cazurilor de refuzul, orgoliul și disprețul autorităților“, se mai arată în comunicatul de presă.
În ultimii trei ani, pasionații de detecție de metale au descoperit și predat autorităților zeci de mii de obiecte arheologice de aur, argint, bronz sau fier, zeci de tezaure monetare, îmbogățind patrimoniul arheologic național. Multe din piesele găsite de posesorii de detectoare fac parte din categoria Tezaur. De exemplu, în județul Gorj, pasionații de istorie au găsit, în urmă cu peste cinci ani 379 de monede din perioada romană într-o pădure din comuna Lelești, iar în altă pădure din localitatea Târgu Cărbunești au reușit să descopere o matriță folosită de geto-daci pentru turnarea monedelor.
