Ministerul Afacerilor de Interne face lumină în cazul amenzii date de prefect președintelui Consiliului Județean Gorj, după ce acesta din urmă a refuzat un control considerat abuziv. În baza răspunsului primit de la ministerul de resort, printr-un comunicat de presă, președintele CJ Gorj, Cosmin Popescu, prezintă pe larg situația.
„În calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj, reprezentant legal al Județului în relațiile instituționale cu celelalte autorități publice, am considerat că este necesar să formulez o serie de precizări oficiale, întemeiate pe argumente de ordin juridic și administrativ, ce se circumscriu unui demers de evitare a răspândirii în spațiul public de către Prefectul Județului Gorj a unor informații false, imprecise, inexacte sau înșelătoare, prin raportare la punctul de vedere formulat de către Ministerul Afacerilor Interne, pe fondul diferendului intervenit în urma emiterii de către Prefectul Județului Gorj a Ordinului nr. 12/10.01.2024.
Recurgând la o analiză de specialitate a conținutului răspunsului formulat de către Ministerul Afacerilor Interne, având în vedere paragraful concluziv al acestuia, însuși ministerul de resort recunoaște că, prin aplicarea Ordinului, este exclusă orice formă de control de tutela administrativă sau de control ierarhic, în condițiile în care întreaga argumentație de ordin justificativ al legalității Ordinului vizează posibile atribuții, fără o identificare concretă, ce revin Președintelui Consiliului Județean Gorj în calitate de reprezentant al statului, calitate care nu se confundă cu aceea de reprezentant al Județului.
Este cu totul nescuzabil că la nivelul Instituției Prefectului Județului Gorj, în sens de structură funcțională (aparat de specialitate), nu se face distincția necesară dintre calitatea Președintelui de reprezentant al unității administrativ-teritoriale și calitatea de reprezentant al statului, prin prisma categoriilor de atribuții reglementate în acest scop de actul normativ cu caracter organic – Codul administrativ (OUG nr. 57/2019).
Pe fondul acestei confuzii grave, a fost aplicată o sancțiune contravențională Președintelui Consiliului Județean Gorj, fără a se identifica în concret ce atribuții/măsuri au fost încălcate de către acesta în calitate de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială.
Astfel, Prefectul Județului Gorj, în calitate de agent constatator, prin încheierea actului contravențional, a realizat o legătură juridică forțată, în mod evident nelegală, între atribuțiile de natură exclusiv administrativă ce decurg din calitatea președintelui consiliului județean de reprezentant al județului și cele care decurg din calitatea de reprezentant al statului, pentru a justifica legalitatea sancțiunii contravenționale aplicate, prin raportare la temeiul legal sancționator (art. 241, alin. 1, lit. e din OUG nr. 57/2019), temei legal ce are în vedere cu totul alte ipoteze juridice, după cum voi arăta în continuare.
La art. 156, alin. 1 corelat cu art. 155, alin. 1, lit. a din OUG nr. 57/2019 sunt prevăzute expres atribuțiile primarului în calitate de reprezentant al statului, și anume: „(1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care a fost ales”.
De remarcat că atribuțiile stabilite de legea organică pentru primar de reprezentant al statului nu sunt preluate la secțiunea din Codul administrativ corespunzătoare atribuțiilor președinților consiliilor județene (art. 190 – 191) și nici nu fac obiectul unor norme de trimitere, pentru a fi aplicate prin asimilare.
Altfel spus, pentru a exista un raport de conformitate între temeiul legal de care a uzat Prefectul Județului Gorj la aplicarea sancțiunii contravenționale (art. 241, alin. 1, lit. e din OUG nr. 57/2019) și fapta contravențională sancționată, se impunea ca fapta contravențională să fi fost săvârșită de către Președintele Consiliului Județean Gorj exclusiv în exercitarea calității de reprezentant al statului și strict în domeniile prevăzute la art. 156 din OUG nr. 57/2019, care, după cum am precizat anterior, nu se regăsesc la secțiunea din Codul administrativ corespunzătoare atribuțiilor președinților consiliilor județene (art. 190 – 191).
Revenind la răspunsul Ministerului Afacerilor Interne, în mod formal, acesta se întemeiază pe trei dispoziții legale:
art. 249, alin. 1 și 4 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ), potrivit cărora Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, asigură verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale și poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale, însuși ministerul de resort recunoscând că este exclusă orice formă de control de tutelă administrativă sau control ierarhic, în cadrul diferendului intervenit prin emiterea Ordinului nr. 12/2024;
art. 252, alin. 1, lit. a, art. 253, lit. a și b din OUG nr. 57/2019, potrivit cărora Prefectul asigură monitorizarea aplicării unitare și respectării Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, precum și a celorlalte acte normative de către autoritățile administrației publice locale, această atribuție a Prefectului fiind circumstanțiată prin reglementarea expresă a activităților pe care le poate desfășura în cuprinsul HG nr. 906/2020, art. 6 și următoarele;
art. 6, alin. 1, pct. 3 din HG nr. 906/2020, potrivit cărora Prefectul efectuează, în condițiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau președintelui consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială.
Se poate constata cu ușurință că Prefectul nu are dreptul de a efectua un control general al activității administrației publice locale, după cum urmărește prin emiterea Ordinului, răspunsul Ministerului Afacerilor Interne fiind concludent și lipsit de echivoc în acest sens.
În acest context, deosebit de relevante sunt considerentele Deciziei nr. 26/2016, pronunțate de Înalta Curte de Casației și Justiție în dezlegarea unor chestiuni de drept, unde la pct. 42 se precizează:
„42. Cu toate că prefectul, în calitatea sa de autoritate de tutelă administrativă, are rolul de a supraveghea respectarea legii de către autoritățile administrației publice locale, acesta nu este învestit cu competența de a exercita un control general al activității administrației publice locale, puterile sale fiind limitate la actele administrative, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 (actele administrative tipice), acest aspect rezultând, în mod implicit, și din Decizia nr. 11 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.”
În concluzie, îi solicit Prefectul Județului Gorj să procedeze la o analiză serioasă a răspunsului formulat de către ministerul de resort, prin prisma atribuțiilor legale care îi revin în relația cu autoritățile publice locale, și să se abțină de la răspândirea în spațiul public a unor informații incorecte, de natură să justifice aparența de legalitate a ordinului pe care l-a emis.
Prin constituirea prin Ordin a unui colectiv de verificare și control a activității administrative generale a Consiliului Județean Gorj, Prefectul se erijează într-un veritabil organ de control ierarhic și politic, având în vedere statutul său de demnitar public numit de către Guvern la propunerea unui partid politic, în condițiile în care temeiurile acestui act pretins administrativ exced competențelor sale de autoritate de tutelă administrativă, transformându-l, în realitate, într-un veritabil instrument politic de imixtiune în activitatea generală a instituției noastre”, se arată în comunicatul trimis.
