Patronul unei cafenele din municipiul Târgu Jiu a fost impresionat de cazul adolescentei dintr-un sat al județului Iași, care este nevoită să meargă pe jos 26 de kilometri pe zi, pentru că nu are bani să achite naveta. Acesta s-a gândit cum poate să o ajute pe Bianca. Clienții pot comanda „Cafeaua pentru Bianca“, care costă zece lei, iar banii strânși vor fi achitați societății de transport pentru asigurarea navetei la liceul la care învață tânăra.
„În aceasta seara am aflat povestea Biancăi. O tânăra din Iași care este nevoită sa meargă 13 km., dus, și 13 km., întors, să ajungă la școală. Asta pentru ca nu își permite sa plătească în fiecare zi biletul de autobuz. Cost total: 20 lei/zi. Asta înseamnă 400 lei pe luna. Dorim să ajutăm aceasta fată să aibă bani în fiecare lună, să poată să meargă la școală. De mâine puteți cere ospătarului nostru «Cafeaua pentru Bianca». Costul cafelei va fi de 10 lei. Nu e atât de greu! 40 de cafele pe luna pentru a putea strânge 400 lei, să-i asiguram transportul. Banii vor merge către firma de transport pentru a achita integral in fiecare lună suma de bani pentru Bianca.
Haideți să o ajutam pe Bianca! Haideți cu un share ! Și haideți sa strângem cât mai repede cei 400 lei pentru luna februarie!“, este mesajul transmis de către patronul Art Cafe Târgu Jiu.
Nu îşi permite să plătească 20 de lei
Bianca Michiu, o elevă în vârstă de 16 ani din comuna Şipote, din judeţul Iaşi, este nevoită să parcurgă câte 26 de kilometri pe jos pentru a merge la şcoală, atunci când nu îşi permite cei 20 de lei, necesari ca să plătească biletul la autobuz.
Fata este elevă în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Vlădeni, la Profilul Textile, şi merge pe jos câte 13 kilometri pentru a ajunge la timp la ore. Doar în ultima lună, tânăra a mers pe jos de patru ori, dus-întors.
„Nu se întâmplă tot timpul să merg pe jos, decât când nu am bani de autobuz. Un bilet costă 10 lei dus şi 10 lei întors, iar când nu am bani, nu am ce să fac, merg pe jos. E greu, e frig, mi-e foarte frică, mai ales seara, când mă întorc. Când plec e mai bine, merg uşor pe marginea asfaltului, dar când ajung lângă lacul de la Hălceni, bate vântul foarte tare. De acasă şi până la liceu, fac o oră. Mi-e foarte frică seara să mă întorc, că e întuneric, dar mai reuşesc să găsesc 10 lei să mă întorc cu autobuzul. M-am învăţat aşa, e greu, dar nu am ce să fac. Uneori e mai bine, alte ori e mai rău”, a povestit Bianca Michiu.
