Contractul Colectiv de Muncă al CEO nu a mai fost semnat, iar sindicatele şi administraţia au înaintat un nou termen pentru finalizarea negocierilor, pentru data de 15 februarie.
În comunicatul de presă emis de CE Oltenia, administraţia a precizat faptul că singura problema rămasa în divergenţă este cea referitoare la zilele de concediu de odihnă suplimentar. „În anul 2012, S.C. C.E. Oltenia a plătit un număr de 129.323 de zile de concediu de odihnă suplimentar pentru condiţii de muncă speciale, deosebite, grele, vătămătoare şi periculoase cu o medie de 8 zile lucrătoare pe salariat anual şi un număr maxim de 12 zile. Din acest motiv rezultă costuri suplimentare pentru S.C. C.E. Oltenia de aproximativ 52 milioane lei si necesitatea asigurării unui personal suplimentar de circa 700 de persoane. Negocierea, în această privinţa a eşuat întrucât prin propunerea sindicatelor numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar nu a putut fi diminuat”, se precizează în comunicatul de presă. În opinia administraţiei se propune o reducere a numărului de zile de concediu suplimentar în aşa fel încât concediul mediu total pe salariat, care în prezent este de 33 de zile, să fie diminuat. „Datorită acestei situaţii, termenul final de negociere nu a putut fi respectat convenindu-se un nou termen de finalizare până în 14.02.2013. Regretăm că datorită acestei întârzieri o parte din drepturile deja convenite pe parcursul negocierilor nu se pot acorda până la finalizarea şi înregistrarea contractului”, se mai arată în comunicatul de presă, postat pe site-ul CE Oltenia.
Data „limită” – 15 februarie
Sindicatele şi administraţia Complexului Energetic Oltenia nu au semnat miercuri seara contractul colectiv de muncă pe 2013, aşa cum dealtfel se spera prin termenul convenit. Ieri a avut loc o nouă rundă de negocieri între cele două părţi, şi asta pentru că miercuri comisia de negociere nu a căzut de comun acord în ceea ce priveşte grila de salarizare. Ceea ce s-a acceptat priveşte valoarea primei de vacanţă, care va fi în procent de 75% din salariu, dar şi cumularea unor sporuri şi venituri în două pachete de facilităţi, în funcţie de vânzarea de energie. Prim-vicepreşedintele FNME, Ion Ruşeţ a declarat că nu trebuie depăşită în negocieri data de 15 februarie. Acesta a declarat că trebuie dezbătute aspecte legate de salarizare, motiv pentru care acestea trebuiesc bine argumentate. „Sunt chestiuni de negociere, nu fac publice aceste probleme. În ultimele două zile am negociat cu Laurenţiu Ciurel, am găsit formule. E adevărat că negocierea a durat mai mult, dar este vorba şi de o situaţie unică în care trebuie analizate foarte bine drepturile salariale pentru a se asigura un echilibru pentru toţi salariaţii”, a mai spus Ion Ruşeţ.
Etăgan: Au mai fost motive de neînţelegeri…
După semnarea protocolului prin care s-a prelungit termenul de negociere, s-au format cinci subcomisii de lucru care vor trebui să găsească soluţii la problemele existente între cele două comisii. Astfel, pe 4 februarie se vor relua dezbaterile de către comisia mixtă de negociere. Vicepreşedintele FNME, Gheorghe Etăgan a declarat că o subcomisie se va ocupa de stabilirea limitei de salarizare pe categorii de personal la activitatea minieră iar alta de limita de salarizare la activitatea energetică. „O a treia subcomisie va trebui ca până luni să decidă situaţia pe echipamentul individual de protecţie, pe categorie de personal, la activitatea minieră şi energetică. De limita de salarizare şi concediul de odihnă suplimentar pe minerit şi energie se va ocupa altă subcomisie”, a mai explicat Gheorghe Etăgan .Referitor la concediu de odihnă suplimentar, vicepreşedintele FNME a precizat că „propunerea iniţială a sindicatelor a fost de menţinere a numărului de zile de concediu de odihnă suplimentare. În urma discuţiilor s-a convenit diminuarea cu aproximativ două zile, însă, administraţia a susţinut înjumătăţirea acestor concedii suplimentare şi chiar reducerea lor totală, motiv pentru care am stabilit o subcomisie tehnică mixtă care va face propuneri în acest sens. Menţionez că au mai fost motive de neînţelegeri în ceea a ce a însemnat stabilirea limitelor minime şi maxime pe locuri de muncă, activităţi, meserii sau echipamente individuale de protecţie”.
