Strategia Energetică a României până în 2030 poate fi văzută pe site- ul Ministerului Energiei. Se precizează că rolul cărbunelui este important, dar în acelaşi timp producţia anuală scade. Cel mai important este faptul că scrie negru pe alb că lignitul va pierde în faţa regenerabilelor.„Diversitatea mixului energetic a permis menținerea rezilienței SEN, cu depășirea situațiilor de stres generate de condiții meteorologice extreme. Totuși, în viitor, generarea pe bază de SRE va pune probleme de competitivitate capacităților pe cărbune și pe gaze. România are un potențial considerabil de dezvoltare a SRE(surse regenerabile de energie) – eoliană, fotovoltaică, biomasă. În condițiile închiderii schemei de susținere prin certificate verzi a SRE– surse regenerabile de energie (Legea 220/2008), începând cu 1 ianuarie 2017, noi investiții în SRE pot avea loc în condițiile ieftinirii tehnologiilor și a scăderii costurilor de capital,” scrie în strategia energetică.
România, pe locul 6 în Europa la producţia de cărbune
“Cărbunele este o componentă de bază a mixului energetic, fiind un pilon al securității energetice naționale. În perioadele meteorologice extreme, vara și iarna, cărbunele acoperă o treime din necesarul de energie electrică.
România dispune de rezerve totale de 12,6 mld t lignit, cu o putere calorifică medie de 1800 kcal/kg, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 mil t. Producția anuală de lignit a scăzut de la 31,6 mil t în 2012 la 22,1 mil t în 2015, situându-se pe locul șase în UE – după Germania, Polonia, Grecia, Republica Cehă și Bulgaria. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 mld t, din care 592 mil t se află în perimetre exploatate. Puterea calorifică a huilei românești este de 3650 kcal/kg. Producția de huilă, în 2015, a fost 1,29 mil t, în scădere de la 1,87 mil t în 2012.
Ambele companii naționale producătoare de cărbune se află într-o situație economică critică. Producătorul de huilă, Complexul Energetic Hunedoara se află în insolvență, fiind amenințat de faliment. Producătorul de lignit, Complexul Energetic Oltenia, este în curs de implementare a unui plan de restructurare și de modernizare tehnologică, în vederea eficientizării activității. „
Capacităţile de generare sunt mai vechi de 30 de ani
“România are un mix diversificat de energie electrică, bazat în cea mai mare parte pe resursele energetice indigene. În anul 2015, structura producției de energie electrică a fost următoarea: 28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă. În perioada ianuarie-octombrie 2016, structura producției a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă. Aproximativ 42% din mixul de energie electrică este compus din energie regenerabilă, 60% este fără emisii de GES și 75% are emisii scăzute de CO2. Intensitatea emisiilor de CO2 pe unitatea de energie electrică produsă este apropiată de nivelul mediu european, de circa 300g CO2/kWh.
O mare parte a capacităților de generare sunt mai vechi de 30 de ani, cu un număr relativ redus de ore de operare rămase până la expirarea duratei tehnice de funcționare. Grupurile vechi sunt frecvent oprite pentru reparații și mentenanță, unele fiind în conservare. Există o diferență de aproape 3400 MW între puterea brută instalată și puterea brută disponibilă, din care circa 3000 MW sunt capacități pe bază de cărbune și de gaz natural. Capacitățile termoelectrice pe bază de cărbune și gaz natural reprezentau, în 2015, aproximativ 40% din puterea disponibilă brută și au realizat 40% din producția anuală de energie electrică.
Vor apărea noi centrale eoliene şi fotovoltaice
„România dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: biomasă, hidroenergie, potențial geotermal, respectiv pentru energie eoliană, solară și fotovoltaică. Acestea sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fi exploatate pe scară mai largă pe măsură ce raportul performanță-preț al tehnologiilor se va îmbunătăți, prin maturizarea noilor generații de echipamente și instalații aferente. Potențialul hidroenergetic este însă deja utilizat în bună măsură, deși există posibilitatea de a continua amenajarea hidroenergetică a cursurilor principale de apă, cu respectarea bunelor practici de protecție a biodiversității și ecosistemelor. În ultimii șase ani, România a avansat rapid în utilizarea unei părți importante a potențialului energetic eolian și fotovoltaic. Vor fi construite noi capacități în centrale eoliene și fotovoltaice, chiar dacă ritmul de creștere va încetini în perioada următoare. Biomasa ocupă un loc central în mixul energiei electrice, în special prin utilizarea lemnului de foc în mediul rural, însă potențialul de dezvoltare este în continuare foarte ridicat, în special prin eficientizare și introducerea de noi tehnologii.”
Ministerul Energiei precizează că persoanele interesate pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, la adresa de e-mail: sen@energie.gov.ro, sau prin poștă, pe adresa Ministerului Energiei, Splaiul Independenței 202E, Sector 6, București, cu mențiunea „Consultare Publică Strategia Energetică”.
