Regionalizarea? Harababură şi jale!

Am sunat ieri la un birou al fiscului, dintr-o localitate din judeţ, pentru a mă interesa despre o adeverinţă a unui cetăţean, beneficiar al ajutorului social, sau mai bine spus al mizerabilului ajutor social, deci despre faptul dacă poate să ridice acea adeverinţă, pe care urma să o ducă la primăria de care aparţinea cetăţeanul respectiv. Mi s-a răspuns că adeverinţele nu se mai ştampilează acolo, ca până acum, ci la Târgu Jiu. Întrebând de ce, mi s-a răspuns că datorită regionalizării, că totul, sau cam totul se va face la centru, de acum încolo. Funcţionarul respectiv avea deja temeri accentuate şi vizibile, că va rămâne, fără serviciu, precum toţi colegii săi. Pe de altă parte cetăţeanul cu ajutor social, se temea şi el de prelungirea purtatului pe drumuri, care şi-aşa era unul destul de batjocuritor, sau chiar de pierderea ajutorului social, prin lipsire de la sine, fiindcă pe lângă faptul că îl cheltuieşte pe drumuri, mai pierde şi timpul de acasă. Ori plecând de acasă, îţi mai vine foame şi sete, mai ales dacă ai parte de cozi sufocante pe care le presupune această centralizare, numită regionalizare. În opinia mea, regionalizarea vine cu restructurări masive de personal, cât şi cu multe dezechilibre sociale, previzibile sau imprevizibile, în momentul de faţă. Tot în opinia mea, cel mai devastator inconvenient cu care vine temuta regionalizare, este pierderea locurilor de muncă, în special a celor care au datorii mai mici sau în special mai mari la bănci. După cum se ştie, bancherii nu au sentimente, şi nici nu au cum să aibă. Chiar dacă o parte dintre cei disperaţi, îşi vor pune capăt zilelor. Dacă întrebi acum un factor de răspundere, un artizan sau partizan al ideii de regionalizare, ce soluţii viabile se vor oferi acestor oameni, în mod sigur va da din umeri ca un habarnist, sau va scoate cocoloaşe de minciuni, pe gură. Regionalizarea nu ar fi ceva de speriat, fiindcă a mai fost împărţire administrativ-teritorială, pe bază de regiuni, dar acum, mai mult ca oricând, ar trebui să se ţină cont de situaţia în care se află oamenii. Cine nu va ţine cont de aceste probleme foarte grave, în mod sigur, va plăti scump! Cel puţin, la alegeri …