Efortul lui Victor Ponta de a-l invita pe Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în România dă roade. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, a anunțat recent că există un progres important în deschiderea dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pentru lista monumentelor protejate de UNESCO. La vizita în Târgu-Jiu Schulz a subliniat faptul că va susţine eforturile de includere în patrimoniul UNESCO a Complexului Brâncuşi din Târgu-Jiu. „Voi sprijini demersurile pentru ca Poarta Sărutului, Aleea Eroilor, Masa Tăcerii, acest complex sculptural care în plus se află şi pe marginea unui lac foarte frumos să devină la un moment dat parte a Patrimoniului Cultural UNESCO”, a spus Martin Schulz.
Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, a declarat ieri că au fost făcuţi paşi importanţi în ceea ce priveşte deschiderea dosarului de candidatură a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pentru lista monumentelor protejate de UNESCO. “Săptămâna trecută s-a semnat acest parteneriat cu Primăria municipiului Târgu-Jiu şi începe procedura înscrierii pe lista UNESCO a acestui ansamblu”, a spus Haşotti. Municipiul Târgu-Jiu este recunoscut în lume prin operele Ansamblului monumental „Calea Eroilor’, realizat în anii 1937-1938 de Constantin Brâncuşi. Lucrările acestui ansamblu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) definesc concepţia creatoare a artistului şi sunt mărturii în timp ale sufletului şi geniului românesc, ele fiind realizate în baza unui proiect care, aşa cum mărturisea chiar Constantin Brâncuşi, era alcătuit din elemente arhitecturale cu valoare simbolică. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi reprezintă un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Masa Tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării combatanţilor, în timp ce Poarta Sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Coloana fără sfârşit sau a „sacrificiului infinit” – înaltă de 29,33 m, constituită din 17 module romboidale din fontă -, considerată de Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. În aprilie 2007 la Târgu-Jiu a fost dezvelit înscrisul care atestă hotărârea Uniunii Europene de includere a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” în patrimoniul cultural european (odată cu Palatul Cantacuzino, Ateneul Român din Bucureşti şi cetatea Histria din judeţul Constanţa). În prezent, autorităţile române încearcă să obţină includerea Ansamblului pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Patrimoniul Mondial UNESCO include în prezent pe lista sa şapte monumente sau locuri din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.
