„Cred că e o investiţie riscantă, tot Casa de Sănătate o sa le ia banii şi or să joace cum cânta ea. Soluţia ar fi o situaţie transparentă a contribuţiei pe fiecare om le-o dă, sumele pe un card cu care omul va merge la orice doctor sau spital, fără trimiteri sau formalităţi inutile, fiindcă va merge pe banii din contul lui. Cât timp sumele sunt la grămadă în stil colectivist, pe cabinete individuale totul merge anapoda. De observat contractele Casei de Sănătate între ea şi doctori şi, culmea, beneficiarul acestuia, bolnavul, pacientul, contribuabilul, nu este nici măcar întrebat dacă este de acord sau dacă îi convine ce au semnat cele două părţi în legătură cu ce au hotârat peste capul sau. E ciudată mentalitatea asta de tip comunist ca beneficiarul să nu fie nici măcar întrebat şi să semneze alţii în numele lui contracte. Practic, în sistemele totalitare, omul este minimalizat, devine un nimeni pe care casapii fac fel de fel de experimente total nereuşite” – Grigore
“Bravo lor! Mai rar aşa oameni în România. Trebuie ajutaţi şi încurajaţi, că poate se vor lua şi alţii după ei şi vor face la fel” – Vasile
“Bravo vouă, oameni buni! Dar pe lângă clădirea spitalului mai trebuie oameni şi fonduri, plus aparatură şi medicamente, etc. Adică fonduri permanente, investiţii masive, deci ajutor guvernamental/european. Poate că puteţi singuri, dar e foarte greu. Vreun program regional de dezvoltare, ceva?“ – Gabi
“Bravo lor! În sfârşit sunt oameni care fac spitale şi nu biserici. Foarte bine! Asta înseamnă că aruncăm Statul la coş! (din punctul ăsta de vedere); plăţile lor CAS ar trebui să înceteze şi Statul să le returneze nişte bani! Le-a luat degeaba acele contribuţii” – anonim
“Bravo, i-au dat o palmă lui Boc cu reforma lui Băse”. – Nica
