Precipitaţiile căzute în weekend-ul trecut nu schimbă situaţia la culturile de toamnă, întârziate. Reprezentanţii Direcţiei Agricole Gorj au precizat că estimativ în judeţ ar trebui însămânţate 8.000 de hectare, preponderant cu grâu, dar în prezent acest lucru a fost posibil doar pentru 1.400 de hectare. Deficitul crescut de umezeală din sol se numără printre principalele cauze.
După o recoltă de porumb, cu mult redusă faţă de alţi ani, veştile nu sunt mai bune nici la pregătirea culturilor de toamnă. În judeţ, pregătite pentru însămânţarea cu grâu şi alte culturi de păioase ar trebui să fie 8.000 de hectare, dar realitatea este alta. Cei mai fericiţi sunt agricultorii asociaţi care s-au putut organiza şi au posibilităţile necesare lucrărilor de însămânţare. Dar nici în cazul asociaţiilor de agricultori nu s-a reuşit din cauza solului uscat, decât o parte din lucrările de arat şi însămânţat. „Propunerile pentru însămânţările cu grâu de toamnă sunt pentru 8.900 de hectare, dar până în prezent s-a realizat însămânţarea cu grâu doar pe 1.400 de hectare. Numai o asociaţie a realizat 300 de hectare. Cea mai mare problemă în această toamnă a fost deficitul de apă, iar pământul uscat nu a permis aratul”, a declarat Vali Priporeanu, şef serviciu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Perioada optimă nu a fost însă depăşită, asigură specialiştii, până pe 20 noiembrie se mai pot face însămânţări, dar ploile ar face o mare diferenţă. Ploile ar aduce rod bun, nu ploaia căzută în ultimele zile, câteva din cele multe, toride. „Cu o floare nu se face primăvară”, par să spună privirile oamenilor care privesc la cer şi la grădini şi la câmpurile seci. Culturile de toamnă au fost şi ele amânate, tot în aşteptarea ploii. Mai este o problemă. Asociaţiile de agricultori sunt rare. Cei mai mulţi agricultori preferă să îşi vadă singuri de pogoanele de pământ, cultivate pentru producţie proprie şi creşterea animalelor. Anul acesta, de-abia dacă au văzut câte ceva din porumbul trudit. Iar pământul a fost uscat multă vreme şi după strânsul recoltei, de nu s-au putut băga la timp tractoarele pentru arat, dar speranţa moare ultima. „Am făcut brazdă mai târziu, nu cum era normal, că nu puteam ara de uscat ce a fost pământul. Să vedem dacă o da ploaie, poate facem grâu la primăvară, că porumb, pa!”, a spus un agricultor din Turcineşti.
Utilaje, de la vecini. Ploaie, de la Dumnezeu!
Vremea s-a mai îmbunat cu ei, spune o femeie, a mai dat câte un strop, dar tot mai trebuie ploaie şi încă multă. Mai este şi problema banilor pentru lucrări, iar grâul nu aşteaptă o veşnicie. Noroc cu vecinii înţelegători, care sunt obişnuiţi să îşi împrumute utilajele agricole. „Ne ajutăm, ce să facem, ploaie să fie, cum a fost acum zilele astea. Poate ce am pus în pământ, prinde rădăcină şi dacă mai plouă iar, se face ceva-ceva. Dar mai trebuie apă, că la seceta care a fost”, a subliniat un alt localnic. Mai toţi sătenii au un pogon-două cultivate măcar cu porumb sau grâu, fiecare cultură când îi vine vremea. Au mai trăit secete, dar ca anul acesta de vitreg, agricultorii gorjeni spun că nu au mai văzut de ani buni, când recolta le bucura inimile. Acum, belşugurile de pe câmp sunt o amintire, şi nu trece zi să nu se roage la bunul Dumnezeu să le dea ploaie şi rod.
