Tableta de Impact

La douăzeci şi doi de ani de la căderea comunismului, parlamentul României a adoptat legea lustraţiei, lege pe care a cosmetizat-o pentru a proteja câţiva oameni politici în funcţie, care provin din armata fostului partid comunist. Există numeroşi directori în structurile ministerelor sau ale serviciilor desconcentrate judeţene, a căror sorginte se află în interiorul defunctului regim. Există aleşi în tot spectrul politic local, judeţean sau naţional, care au practicat sportul de informatori ai securităţii, dar care au acte că nu au făcut poliţie politică. Aceşti oameni au adunat averi şi relaţii care vor rămâne în vigoare şi după consumarea perioadei de lustraţie. Unii vor fi eliberaţi din funcţii, de amorul artei, dar influenţa lor se va menţine, alţii se vor implica direct, din structurile civile în dispersarea bunăstării naţionale, chiar în limitarea ei. Astfel după cacealmaua revoluţiei trucul lustraţiei nu este decât un exerciţiu de adormit copiii, înaintea inundaţiilor de primăvară. După această iarnă grea vine o primăvară capricioasă la încheierea căreia vom cunoaşte noile structuri ale puterii locale. Până atunci vom trece câteva etape unice din programul de pierdere a încrederii naţiunii. Primul program este arborarea mărţişorului, când în şnururile alb roşii vom prinde inimioare, potcoave, trifoi, floricele, figurine, maimuţici. Prin aceste elemente unice în Europa vom obţine câte un zâmbet din partea doamnelor şi domnişoarelor. Partidele politice oferă mărţişoare personalizate ca să nu uite femeile să vină la vot, pentru că foarte puţine dintre ele se vor regăsi pe listele de candidaţi. Doamnele lustrate s-au retras de mult din viaţa publică, cu rare excepţii. Pe 1 Martie, în singura lună de post din tot anul, nu se poate face bilanţul iernii, care începe să treacă, dar se poate face bilanţul de familie, încărcat cu factura de iarnă. Acesta este al doilea program care exclude înnoirea de primăvară. Sub povara banilor din ce în ce mai puţini omul de rând dă prea mare importanţă analizei politice partizane a unor timpuri de criză şi sărăcie. Prin reducerea veniturilor şi a locurilor de muncă scad vizibil şansele noastre de acces la civilizaţie, pentru că nivelul de trai este responsabil de dezvoltarea unei naţiuni. De aceea dacă am putea pune un şnur alb roşu fiecărei conştiinţe în parte, ca să o etalăm la vedere, am avea de văzut mult mai puţine mărţişoare.