Primarii localităţilor pe raza cărora se efectuează activităţi miniere s-au întâlnit ieri cu administraţia CE Oltenia pentru a dezbate problemele cu care cei doi parteneri de discuţii se confruntă în teritoriu. Revendicările primarilor au fost multe, de la primirea banilor pe taxa de excavare până la crearea de locuri de muncă şi existenţa unui dialog permanent.
Divizia Minieră a găzduit ieri întâlnirea dintre primarii localităţilor pe raza cărora funcţionează unităţi miniere şi conducerea Complexului Oltenia. Tema întâlnirii nu a fost alta decât găsirea soluţiilor la problemelor cu care se confruntă edilii şi administraţia. Pentru primarul Municipiului Motru cea mai stringentă problemă este aceea a creării şi menţinerii locurilor de muncă. Primarul Dorin Hanu a declarat că deşi are de recuperat o taxă de excavare de aproximativ 400 miliarde lei vechi de la CE Oltenia, ar fi foarte mulţumit dacă s-ar înfiinţa mai multe locuri de muncă. La Bâlteni însă, situaţia este cu totul alta, în condiţiile în care autorităţile locale au nevoie de bani pentru realizarea anumitor proiecte, primarul precizând că are nevoie de banii cuveniţi pe taxa de excavare. Închiderea carierelor miniere a fost un alt subiect abordat de primarul din Bustuchin Ion Ciocea, acesta fiind îngrijorat de situaţia actuală din zona Seciuri acolo unde se lucrează la închiderea unităţii.
Ce spune Ciurel?
Conducerea CE Oltenia spune că aceste întâlniri cu primarii sunt binevenite, în condiţiile în care se poate acorda un sprijin reciproc în interesul comunităţilor. Şeful companiei Laurenţiu Ciurel a declarat că în ceea ce priveşte taxa de excavare aici situaţia este mai complicată, suma datorată de carierele din fosta SNLO fiind de 9.000 miliarde lei vechi. Ciurel a mai ţinut să precizeze, tot legat de această taxă, că în instanţă se înregistrează un paradox, în condiţiile în care la unele speţe câştigă CE Oltenia iar la altele primăriile. „Este un paradox aici, în unele cazuri am câştigat noi, în altele au câştigat ei. Asta este justiţia românească. Dacă se generalizează această taxă, activitatea se va întrerupe brusc. Numai de la fostele exploatări miniere ce au compus SNLO, în afară de complexuri, valorile au fost de 9.000 miliarde lei vechi dacă era să se pună în aplicare la valoarea maximă, aşa cum o cer primăriile”, a precizat managerul Ciurel.
