UM Sadu nu a reuşit nici până în prezent să scape de datoriile istorice şi penalităţile înregistrate, care cumulate an de an au ajuns la suma de peste 1.200 miliarde lei vechi. Din cauza birocraţiei, Uzina de Armament reuşeşte cu greu să facă faţă comenzilor de armament, mai ales că Romarm nu a asigurat în acest an bani pentru investiţii sau pentru asigurarea pazei.
Situaţia la UM Sadu devine tot mai grea de la an la an şi asta în condiţiile în care activitatea de producere armament nu ar fi trebuit să întâmpine greutăţi, acum în 2012. Darea în plată, parte integrantă a proiectului actualei conduceri reprezenta în urmă cu mai bine de un an de zile soluţia salvatoare, asta în condiţiile în care datoriile istorice creşteau de la lună la lună. În prezent, situaţia este asemănătoare cu cea de atunci. Nici până în prezent conducerea UM Sadu nu a reuşit să intre în posesia actului normativ care îi permitea să scape de 52% din datoria înregistrată de peste 1.200 miliarde lei vechi. Directorul general al UM Sadu, Lorin Boian a declarat că Ministerul Administraţiei şi Internelor ceruse un document de la primărie, act care a şi fost transmis. Acest lucru nu înseamnă decât că actul normativ ar mai avea de trecut, în ceea ce priveşte avizele, de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor. În timp ce la Bucureşti demersurile se fac într-un ritm greoi, pentru UM Sadu fiecare zi de întârziere costă, lunar uzina plătind pentru datoriile avute penalităţi de 8 miliarde lei vechi. În prezent uzina are în posesie o suprafaţă de 48 hectare teren. Emiterea actului normativ, respectiv a Hotărârii de Guvern ar face ca UM Sadu să dea 11 hectare şi să scape de o jumătate din datorii.
2012, fără bani de investiţii
Pe lângă penalităţile lunare de opt miliarde lei vechi pe care UM Sadu le achită, fabrica este nevoită să suporte şi alte plăţi neprevăzute. Aşa se face că spre deosebire de anii precedenţi, prima jumătate a lui 2012 se dovedeşte a fi una greoaie în condiţiile în care nu s-au alocat deloc fonduri pentru investiţii şi nici pentru asigurarea pazei la obiectivele deţinute. Surse din cadrul UM Sadu au precizat că din toate activele uzinei doar în 30-40% sunt folosite, pentru restul fiind nevoie de asigurarea pazei. Acest lucru nu face decât să creeze alte greutăţi uzinei de armament care fără bani de investiţii şi de pază reuşeşte cu greu să facă faţă costurilor, doar din contractele încheiate.
