CINE N-ARE BĂTRÂNI …

Se ştie din străbuni, că omul gospodar îşi face iarna, cal şi vara, sabie … Dac-am greşit vreo două litere, nu contează prea tare, fiindcă proverbul se cunoaşte de la ăl cu ţâţa-n gură, pân’ la ăl cu barba sură! Prin urmare, omul gospodar îşi pregăteşte încă de iarna, socotelile pentru ceea ce urmează, de primăvara până toamna, când e la făcutul altor socoteli. Aşa deci şi prin urmare, pregăteala se face în două moduri: pe tinereşte şi pe bătrâneşte. Tinerii, care lucrează pe stil nou, mecanizat, îşi pregătesc pe-ale lor: motosape, motocultoare, motocoase, moto … de toate! Le pregătesc aşa cum se pricep, care cum pot, dar se poate spune că de la un rând de vreme, toţi se pricep la mecanică şi mecanizare în agricultură … Aşa cum le fac, aşa merg cu ele, aşa se pătimesc de-i găsesc dracii! Producţie? Full! Semeni porumb, semeni grâu, iese iarbă pân’ la brâu! Bună şi aia, merge la iarnă pentru vaci. Care vaci, în primăvară se menţin în echilibru, cu proptele. Buuun, să vedem cum se procedează pe bătrâneşte … Aici, treaba merge clasic! Se verifică sapele, se bat în gură, ca pe coasă, aşa, şi coasa se pregăteşte prin bătaie, ca pe … sapă! Se mai pregătesc vreo doi, trei pari de om, unul pentru pus în pământ, unul de dat pe spinarea vacilor, după ce-şi revin în echilibru propriu, iar unul de altoit vreun vecin care s-a băgat peste mejdină. La caz, al treilea par, se mai foloseşte şi pentru … muiere. Se mai pregătesc, sepeliga, ţăruşii cu sfoara, carul, plugul, rariţa şi tot ce mai ţine de uneltele trebuincioase pe timpul marii campanii. Cam cât timp ţin pregătirile, tot atât ţin şi drăcuielile ălor bătrâni către ăi tineri. Că nu-s buni de dracu’, că umblă cu prostii, în loc să pună mâna pe sapă, că se scoală la prânz, că fi-le-ar fiarele ale dracu’, că una, alta … În condiţiile în care treaba nu merge oricum a-i da-o, nici cu ăia, nici cu ăilalţi, nici pe modă veche, nici pe modă nouă, salvarea vine ca de fiecare dată, tot din partea lu’ Ion ăl mare, ţăranu’ cooperator, number one, cel care a fost şi va fi de-a pururi, un factor vital, de echilibru, în sistemul sinusoidal, de dărâmare – resuscitare, a agriculturii … Doamne miluieşte!