spot_img
12.8 C
Târgu Jiu
vineri, mai 3, 2024
Altele
    AcasăHeadlinesCula Cioabă-Chințescu, puternic afectată de cutremure, va fi reabilitată de C.J. Gorj

    Cula Cioabă-Chințescu, puternic afectată de cutremure, va fi reabilitată de C.J. Gorj

    Consiliul Județean Gorj a alocat fondurile necesare pentru reabilitarea unui monument istoric care a fost masiv afectat de cutremure dar și de trecerea timpului. Astfel, prin bugetul propriu al Judeţului Gorj pentru anul 2022, au fost alocate fondurile necesare pentru achiziționarea serviciilor de proiectare – faza D.A.L.I. și achitarea avizelor în vederea realizării obiectivului de investiţie ”Restaurare și Conservare Cula Cioabă-Chințescu, sat Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj”.

    La începutul acestui an, au fost contractate serviciile de elaborare a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.), prin care se propune restaurarea și conservarea Culei Cioabă-Chințescu, refacerea împrejmuirii, amenajarea curții interioare, montarea unui grup sanitar ecologic, montarea unui bazin etanș vidanjabil și montarea unei instalații de paratrăsnet.

    Valoarea totală a obiectivului de investiţie prevăzut la alin. (1) este de 3.772.529,70 lei (inclusiv T.V.A.), din care valoare construcţii şi montaj 2.877.492,74 lei (inclusiv T.V.A.). Durata estimată de execuție este de 24 luni. Cula Cioabă-Chinţescu este clasată, la iniţiativa Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj, ca monument istoric şi de arhitectură, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice din judeţul Gorj, cu codul GJ-II-m- A-09392. Construcţia a suferit, în timp, avarii şi degradări, care provin atât de la cutremure, prin care construcţia a trecut pe durata ei de viaţă (1829, 1838, 1894, 1903, 1904, 1908, 1912, 1934, 1940, 1945, 1977, 1986, 1990), cât şi din întreţinerea deficitară.

    Prin documentația tehnico-economică, se propune restaurarea și conservarea Culei Cioabă Chințescu, a împrejmuirii și amenajarea curții interioare, după cum urmează:

    – lucrări pentru închiderea unor goluri existente cu zidărie de cărămidă țesută în ștrepi;

    – lucrări pentru înlocuirea cărămizilor rupte sau fisurate și înlocuirea cărămizilor degradate (macerate);

    – lucrări pentru executarea de reparații prin injectări și cămășuieli locale, cu materiale compatibile cu cele originare, ale fisurilor existente în pereții structurali și zonele de cuplare ale zidăriei sau a acelora care pot apărea după decopertarea tencuielilor;

    – lucrări pentru refacerea zidăriilor degradate de la nivelul arcelor cerdacului, în zonele în care zidăria arcelor este desprinsă se va desface și se va reface integral arcul;

    – lucrări pentru înlocuirea eventualelor tencuieli pe bază de ciment cu tencuieli pe bază de var compatibile cu structura istorică, etc.

    – Lucrări de consolidare a elementelor structurale verticale ale construcției;

    – Lucrări pentru protejarea, repararea elementelor nestructurale și/sau restaurarea elementelor arhitecturale și a componentelor artistice, după caz:

    – Intervenții de protejare/conservare a elementelor naturale și antropice existente valoroase pe terenul unde se află imobilul, după caz;

    – Demolarea parțială a unor elemente structural/nestructurale, cu sau fără modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției;

    – lucrări ale instalațiilor electrice, a iluminatului arhitectural, a instalațiilor sanitare și termice,

    Printre puținele cule din Oltenia

    Cula „Cioabă-Chințescu” este o culă oltenească, una dintre puținele care încă mai dăinuie și în prezent. Primul ctitor al culei a fost boiernașul Răducan Cioabă din Slivilești, care începe construcția culei între anii 1818-1819. După moartea primului proprietar, boierul pitar Marin Chințescu din Craiova, cel care se căsătorește cu văduva lui Răducan Cioabă, termină lucrarea în anul 1823. Fiica familiei Chințescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu-Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Clădirea a fost moștenită pe linie feminină. După anul 1951, cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964.

    Între anii 1964-1967, printr-un proiect elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, s-au eliminat adăugirile parazitare. Construcția culei este adusă aproape de forma inițială. Începând cu anul 1967, în culă a fost amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivilești. După 1989 a fost lăsată în părăsire. În anul 2016, cula a fost cumpărată de la moștenitori, de către Consiliul Județean Gorj. Apoi a fost dată în custodie Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: