„În lipsa industriei miniere, controlată de mafia sindicală a lui Condescu şi ce politică, a lui Matugel, perspectivele de dezvoltare ale judeţului, ar fi mult mai bune, numai o economie sănătoasă, poate conduce la progres” Ştefan
„Direcţiile în care ar trebui concentrate eforturile, ar fi turismul şi agricultura, mai ales prin pomicultură şi creşterea animalelor, practicată în condiţii ecologice” Mihai Constantin
„Prune şi mere uscate, câinii sub căruţă şi la drum prin satele patriei, aşa cum gorjenii au mai umblat…Acasă, rămân escrocii care au distrus totul, Condescu, Manţog, cozile lor de topor de parte tehnică, impostorii, fufele şcolite şi urcate în rang, conform regulii de la ‘nivel înalt şi, în mod sigur, fotbalul! Dacă vor mai avea de unde să fure banii pentru asta!” anonim
„Nu vom mai avea câini comunitari: vor muri de foame din cauza sărăciei proverbiale a gorjenilor. Cei care am trăit perioda sărăciei din Gorj, cunoaştem şi evoluţia dezvoltării acestui judeţ, cunoaştem şi eforturile reconversiei forţei de muncă, de la coarnele plugului la butoanele excavatoarelor şi dispeceratelor energetice ale termocentralelor. Câte obstacole, câte eşecuri, câte accidente tehnice şi umane, câte victime! Toate au fost uitate după anul de referinţă al performanţelor economice şi veniturilor gorjenilor, anul 1989. Când vorbim de perspectivă, trebuie să ne gândim la 15-20 de ani de reconversie a resurselor umane şi de adaptarea infrastructurii la noua orientare, care înseamnă nişte eforturi peste posibilităţile României, care e deja îndatorată pentru următorii zeci de ani. Cred că alternativele Gorjului, fiindcă mineritul nu va mai trai 15-20 de ani, nu vor fi iniţiate de liderii gorjeni, ci de cei din Craiova, după reorganizarea teritoriala a ţării. Dacă nu se demarează un program alternativ ferm din acest an, să ne resemnăm că trebuie să părăsim Gorjul sau să trăim ca-n timpul foametei anilor 40” Luminona
„Eu nu pledez pentru menţinerea mineritului din Oltenia, cu orice preţ, ca un nostalgic care şi-a dedicat întreaga viaţă acestui câmp de luptă, non-stop, în ultimii 40 de ani. Eu pledez pentru menţinerea mineritului şi termocentralelor din Oltenia cu argumente strategice, tehnice, economice şi sociale, aşa cum au fost argumentate aceste investiţii pe termen lung. Existenţa rezervelor de lignit în perimetrul minier al Olteniei de peste 2 miliarde tone şi necesitatea strategică a unei independente energetice a României a stat la baza introducerii tehnologiilor moderne de exploatare a lignitului prin cariere şi construirii termocentralelor Rovinari, Turceni, Craiova, Halanga şi Govora. La ora actuală, mineritul şi termocentralele din Oltenia, au dotarea tehnică modernizată, au specialişti de înalt profesionalism, formaţi în zeci de ani, au licee şi facultăţi de specialitate, au specialişti în proiectare minieră, au prestatori de servicii pentru reparaţii utilaje şi lucrări miniere auxiliare, au furnizori tradiţionali de materiale şi piese de schimb în ţară (fără importuri), au infrastructură pentru transportul cărbunelui către termocentrale şi integrarea energiei electrice în sistemul energetic naţional, au expropieri de terenuri şi păduri în faţa fronturilor de lucru. Avem tot ce ne trebuieşte, cum spunea Ceauşescu. Atunci când aveam foarte puţin, aveam totul, iar acum când avem totul, se pare, că nu mai avem nimic. Dacă administraţia locală, sindicatele, patronatele, specialiştii din minerit şi energie nu vor înţelege că aceasta este cea mai importantă problemă a gorjenilor, barca noastră se va cufunda, Gorjul va rămâne o ruină selenară care va dăinui zeci de ani în pustietate, fiindcă copiii noştri vor trebui să părăsească această zonă blestemată, iar munca noastră de o viaţă va rămâne la fel de pustie. În inconştienţa şi în incompetenţa actualilor guvernanţi nu au cum să înţeleagă ce s-ar fi întâmplat cu sistemul energetic naţional, fără minerit şi termocentrale în anii de secetă şi în iernile geroase. Aşa se-ntâmplă când acceptăm cu laşitate să ne stabilească alţii din afară (care ne vor numai binele) priorităţile. Opriţi acest măcel” Dr Ing. Nicu Bercea.
