Cancerul ovarian este o afecțiune care afectează tot mai multe femei. Este o afecțiune cu evoluție lentă, chiar asimptomatică la debut, fapt ce îi permite să evolueze fără a fi depistată.
„Simptomele cancerului ovarian apar sau devin vizibile abia în stadiile tardive ale bolii, când cancerul este deja extins.
În general, cancerul ovarian este diagnosticat la aproximativ un an de la debut, iar simptomele care apar în stadiile tardive sunt determinate în principal de efectul compresiv pe care începe să îl aibă tumora asupra structurilor din jur.
Printre acestea se numără:
Durere lombară, abdominală sau abdomino-pelvină;
Simptome gastrointestinale: eructații (râgâieli), indigestie, grețuri, modificări ale tranzitului intestinal, constipație sau diaree.
Hemoragii vaginale anormale, în special după menopauză;
Apariția de scurgeri sau sângerări vaginale neobișnuite și neregulate;
Dispareunie (durere în timpul actului sexual);
Mărirea în dimensiuni a abdomenului și chiar palparea unei formațiuni tumorale la acest nivel;
Astenie;
Tulburări urinare: micțiune iminentă, arsuri la urinat;
Scădere în greutate;
Dispnee(dificultate în respirație)“, a transmis dr. Dana Popescu, medic primar obstetrică-ginecologie, cu competențe în ecografie și colonoscopie, angajat în cadrul Secției Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.
Ce putem face ca să reduce riscul de cancer
Medicul specialist recomandă o serie de măsuri pentru reducerea riscului de cancer:
• Importanța programelor de screening în reducerea riscului de cancer
Cancerul este o afecțiune grava, cu potențial letal, ce tinde sa ocupe locul al doilea ca frecvență, după bolile cardiovasculare. Ce am putea face sa reducem riscul de cancer sau, ideal, sa-l prevenim? Experiența și studiile au demonstrat că, pentru anumite anumite tipuri de cancer, există metode care pot detecta boala din timp (într-o etapă incipientă) și pot asigura vindecarea cu o intervenție medicală minimală – acestea sunt programele de screening (detecție precoce). Pe lânga acestea, există anumite măsuri legate de stilul de viață care au demonstrat o reducere a riscului de îmbolnavire – inclusiv a cancerului.
Măsuri legate de:
•Exercitiul fizic – minim 150 min/saptamana efort ușor-mediu
•Evitarea fumatului(majoritatea pacienților cu cancer pulmonar sunt fumatori) și a consumului de alcool(beneficii minime legate de consumul de alcool și presupusă protecție cardio-vasculară)
•Păstrarea unei greutăți normale (IMC – Indice de masa corporal intre 25-30)
•O alimentație bogată în legume, fructe , fibre, antioxidanți naturali, vitamine; utilizarea uleiului de măsline extravirgin, consumul de pește oceanic, salate, brânzeturi cu conținut redus de grăsime;
•Evitarea alimentelor bogate in E-uri , rafinate, conservate ; evitarea mezelurilor; temperarea ponderii în dietă a dulciurilor bogate în calorii și glucide, dar sărace în nutrienți, în favoarea fructelor;
•Evitarea alimentelor prăjite în ulei și a celor afumate; Metode sănătoase de a găti – în abur, fript, copt, fript (fără ulei);
•Alegerea alimentelor în formă cat mai apropiată de natural (termen de valabiliate mic; forma integrală bogata în fibre – pâine, orez, paste integrale; preparate proaspăt); preferință pentru alimentele cultivate ecologic, în regiunea în care locuim și in perioada lor normală de creștere;
•Suplimentare vitaminei D3 (studii recente corelează riscul crescut pt anumite cancere și cu deficitul de vitamina D3 ; se poate măsura cu un test simplu din sange);
•Respectarea unui ritm echilibrat muncă – somn(minim 7 ore/noapte);
•Evitarea expunerii exagerate la soare (ultraviolete) și utilizarea cremei de protecție solare;
•Control anual medical și set de analize de sânge după vârsta de 30 de ani;
•Timp alocat pentru sine și pentru cei dragi și pentru socializarea fără dispozitive electronice.
Importanța programelor de screening
Programele de screening, susține medicul Dana Popescu, au beneficii demonstrate în următoarele afecțiuni:
•Cancer mamar: Se recomandă mamografie anual după 40-45 de ani; înainte de 40 de ani se recomanda ecografie mamară; frecvența și vârsta de începere vor fi adaptate în funcție de factorii de risc și istoricul familial;
•Cancer de col uterin: Se recomandă consult ginecologic și examen Babeș Papanicolau anual, după debutul vieții sexuale;
•Cancer de prostată: Consult urologic, tușeu rectal și dozare PSA(antigen specific prostatic) după vârsta de 40 de ani.
Orice situație care prezintă semnale de alarmă(scădere în greutate, febră inexplicabilă de durată, secreții anormale, pierdere de sânge, răni care se vindecă greu, alunițe care se modifică ca formă/culoare/dimensiuni, astenie fizică nejustificată, transpirații nocturne, lipsa poftei de mâncare, tulburări tranzit diaree/constipație) – necesită de urgență un consult medical și evaluarea riguroasă a stării de sănătate.
