În Gorjul anului 2013 există aproximativ 12.000 de persoane cu handicap. Tot în Gorjul mileniului trei prea puţine sunt instituţiile în care „au voie” persoanele cu handicap să intre. Nu pentru că le este interzisă prezenţa acolo, ci pentru că aceste instituţii „publice” nu au rampe de acces pentru astfel de persoane. Mai mult, când vine vorba de investiţii autorităţile dau din umeri, la fel cum se întâmplă şi cu legea. Deşi legea le impune, majoritatea instituţiilor ocolesc fundamentul legal şi o iau cu ocolişuri, pe motivul „nu sunt bani”.
Trăim într-o Românie europeană…teoretic, căci practica păleşte atunci când luăm judeţele la pas să descoperim elementele care ne aseamănă cu celelalte ţări din UE. Deşi legea le impune, instituţiile publice spun „pas” când vine vorba de „accesul persoanelor cu dizabilităţi fizice pe teritoriul lor”. Spun asta, pentru că, luând prin sondaj câteva instituţii publice din Târgu-Jiu descoperim că nici o treime din acestea nu au montate la intrare rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. Mai mult, dacă au acestea sunt făcute „de ochii lumii”, sau mai mult sunt „dosite” de teamă ca nu cumva persoanele cu dizabilităţi să fie văzute intrând în aceste instituţii, „pe uşa din faţă”. Tot în peisajul autohton am descoperit că sunt instituţii care montează astfel de rampe de acces, exagerat de înclinate, fiindu-i imposibil unei persoane cu probleme „să escaladeze” acest obstacol. La nivelul judeţului Gorj, la sfârşitul anului 2012, se înregistrau în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj aproximativ 12.000 de persoane cu handicap, dintre care 2.658 persoane cu handicap fizic.
Aşa nu! Bătaie de joc şi ignoranţă
Majoritatea băncilor din Târgu-Jiu nu au astfel de rampe de acces. O arată fotografiile care vin însă să demonstreze cât de indiferenţi suntem când vine vorba de persoanele cu dizabilităţi. Sunt instituţii „publice” prin denumire, însă de la teorie până la practică mai este mult. Tot mult mai este până vom înţelege că aceste persoane trebuie să aibă acces la o viaţă normală. Nici farmaciile nu stau grozav la acest capitol. Cadrul legal spune că standardele pentru asemenea rampe pot fi diferite, acestea trebuie avute în vedere în proiectarea acestora pentru a evita realizarea unor rampe periculoase, dificil de utilizat de către cei care au nevoie de ele. Standarde: Lăţimea minimă a rampei 90 cm. Panta maximă 2,5 cm la fiecare 30 cm de parcurs. Elevația maximă pentru o cursă este de 75 cm. Trebuie să existe o distanță minimă intre barele rampei și zid de 3,75 cm. Barele trebuie instalate de ambele părţi ale rampei, la mai puţin de 75 cm înălțime. Barele trebuie să fie continue şi paralele cu planul rampei, continuând minimum 30 cm. dincolo de aceasta, înclinate de sus în jos către sol. Capetele barelor trebuie rotunjite sau astfel proiectate încât să coboare lin spre perete, podea sau spre stâlpul de sprijin al barei. Desigur, nimeni nu stă să verifice aceste norme legale iar majoritatea rampelor de acces, în cazul în care acestea există nu au aceste bare incluse în „planul arhitectural”. Din păcate însă fotografiile grăiesc. Spre exemplu rampa de acces pentru persoanele cu handicap în cazul unui hotel din centrul municipiului stă să demonstreze că lucrurile se fac de mântuială şi chiar dacă acolo trebuia să fie o astfel de rampă, aceasta este total „impracticabilă”. Nici bisericile nu pun în practică legea. Aproape nici o biserică din judeţ nu are o astfel de rampă de acces pentru persoanele cu handicap, astfel că, până chiar şi „accesul la Dumnezeu” le este îngrădit acestor persoane. Ce să mai vorbim de trotuare sau străzi unde practic acestor persoane le este imposibil să circule. Şi mai tragic este faptul că aproape nici o scară de bloc din municipiu nu are prevăzută o astfel de cale de acces, astfel că acestor persoane le este îngrădit chiar şi accesul la propria locuinţă.
Aşa da! Instituţii publice care pot deveni exemple
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj are în dotare, începând de anul trecut, o platformă ridicătoare pentru persoanele cu handicap. Astfel, persoanele cu handicap, în speţă cele care utilizează scaunul cu rotile, vor putea accesa toate serviciile instituţiei, având posibilitatea de a urca până la etaj cu acest lift, special. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, Luminiţa Penciu „aceasta este o platformă ridicătoare, pentru persoanele cu handicap şi a fost montată, în baza Legii 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. În lege este stipulat clar faptul că trebuie asigurate mijloacele de acces, elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice şi care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii”, a spus Luminiţa Penciu. La rubrica aşa da întâlnim şi Palatul Administrativ din Târgu-Jiu sau o bancă din centrul municipiului, Primăria sau Inspectoratul de Stat în construcţii. Persoanele cu handicap pot avea o viaţă normală şi asta, şi cu sprijinul instituţiilor publice, care ar trebui să le asigure toate condiţiile necesare dezvoltării unei astfel de vieţi.
Pentru o zi…persoană cu handicap locomotor
Doi tineri din Bucureşti au vrut să simtă pe viu probleme cu care se confruntă persoanele cu handicap, atunci când ies pe stradă. Videoclipul postat vine să demonstreze că în anul 2013, într-o ţară europeană o astfel de plimbare devine imposibilă…Videoclipul poate fi vizualizat la această adresă (http://tunaru.ro/o-ora-intr-un-scaun-cu-rotile/.) iar cuvintele sunt de prisos…
