Ministrul Culturii, pe urmele lui Brâncuşi

Meleagurile de la Hobiţa prinse în veşnicia lui Brâncuşi şi care mai poartă încă urmele marelui sculptor au fost ieri motiv de periplu pentru Ministrul Culturii, Mircea Diaconu. Prezenţa sa nu a fost deloc întâmplătoare între gorjeni, dat fiind că a dat curs invitaţiei de a participa la Gala Premiilor Elvira Godeanu, dar nu fără a vedea unde s-a născut sculptorul de geniu. Ministrul Culturii a pus pe tapet problema repatrierii osemintelor, dar a vorbit şi de ce se poate face în acest sens.

Aşa după cum unul din localnicii de suflet din Hobiţa a remarcat că „pe la noi, sunteţi singurul ministru al Culturii, după Caramitru care aţi venit să întrebaţi de Brâncuşi, să va interesaţi de soarta osemintelor lui”, aşa, toţi cei prezenţi la vizitarea Casei Memoriale Constantin Brâncuşi au trăit emoţia unui nou început. „Este păcat că noi, la noi acasă nu facem atât cât ar trebui şi mai mult pentru a-l aduce pe Brâncuşi unde îi este locul. Ca să putem face ceva în privinţa repatrierii osemintelor lui, trebuie să vedem cum stăm aici,acasă. Este unul din motivele pentru care am venit la Târgu-Jiu, dar şi să particip la Gala Premiilor <>”, a punctat ministrul Mircea Diaconu. Dimineaţa frumoasă de primăvară i-a reunit la Hobiţa, la biserica din sat şi apoi la Casa Memorială „Constantin Brâncuşi” pe ministrul Culturii, oameni de-ai locului, descendenţi din familia sculptorului, dar şi români de suflet, autorităţi locale şi oameni de cultură din judeţ. Încă de pe poarta bisericii, strănepoţi de-ai sculptorului l-au primit cu pâine şi sare pe Mircea Diaconu, care a punctat că se implica şi va face tot ce îi va sta în putinţă pentru a-l reda pe Brâncuşi românilor. Deşi partea aceasta de tradiţie aduce aminte de nişte clişee comuniste, remarcate de Diaconu, ministrul s-a conformat şi el tradiţiei şi a rupt din pâine, în semn de respect pentru gazde. Ministrul Culturii a fost permanent însoţit de scriitorul Laurian Stănchescu, cel care duce cu atâta neastâmpăr şi convingere campania publică pentru repatrierea osemintelor lui Brâncuşi la Hobiţa, din cimitirul parizian Montparnassei, După participarea la slujbă, Mircea Diaconu s-a întâlnit cu urmaşi ai marelui sculptor şi a vizitat casa memorială în care a copilărit artistul, practic adevărata casă Brâncuşi. Tabloul ruinelor găsite în locul în care a fost cândva o casă, nu l-a descurajat pe ministrul Diaconu, ci mai mult, l-a determinat să spună privind la grinzile prăbuşite şi mâncate de vreme sau la buruienile şi urzicile care crescuseră în interiorul construcţiei, că „aşa vedem cum stăm realmente. Asta este dimensiunea reală. De aici începem şi poate ne spălăm obrazul. Locul însuşi are semnificaţie şi trebuie să devină un sanctuar. Fiecare grindă din casa asta înseamnă ceva. Totul trebuie aranjat”, a menţionat ministrul Culturii.

De vorbă cu rudele…

Nu aceeaşi soartă o are casa de lemn, ţărănească, amenajată în stilul casei în care sculptorul s-a născut şi a copilărit şi care a devenit un obiectiv prezentat turiştilor care vin la Hobiţa, pe urmele lui Brâncuşi. Dornici să-şi spună nemulţumirea, la discuţiile cu ministrul Diaconu s-au alăturat rudele lui Brâncuşi, discuţii purtate în cerdacul mic al casei. La unison, cei care descind din neamul lui Constantin Brâncuşi au spus că dorinţa lor cea mai mare este ca de a fi repatriate osemintele marelui sculptor. Trecerea timpului şi poticnelile autorităţilor a făcut-o pe Maria Brâncuşi, o strănepoată, să precizeze că „nu e nimeni stăpân pe osemintele cuiva, decât rudele şi satul unde s-a născut. Aici e ţărâna lui…”, a spus Maria Brâncuşi. Lucrurile nu vor rămâne nerezolvate, au fost asigurările Ministrului Culturii care a mărturisit că situaţia de la Hobiţa nu este singulară, iar următoarea perioadă va fi rezervată unei inventarieri precise a tuturor neajunsurilor care se găsesc la multe dintre obiectivele turistice şi culturale din ţară. „Ce am văzut aici nu m-a dezamăgit pentru că e în natural negativ al lucrurilor de la noi. Dacă mergem la Sarmizegetusa, şi o să mergem săptămâna viitoare acolo, la cetăţile dacice, care sunt ştanţa pe care Dumnezeu a pus-o aici, e o talpă sfântă pusă aici, şi noi ce facem cu ele? Noi ce facem cu ele? Acelaşi lucru se întâmplă şi aici şi acolo!”, a mai spus Diaconu.

Diaconu: „Noi trebuie să-i facem praznicele”

O întâmplare legată de cum a rezistat Coloana Infinitului, tentativei regimului stalinist de a fi dărâmată, a fost spusă de un localnic în etate, care s-a alăturat de altfel campaniei de repatriere a rămăşiţelor lui Brâncuşi în ţară. Concluzia a tras-o ministrul Diaconu care a spus că „De aici pornim de fapt”. Pentru toţi cei prezenţi, dar mai ales pentru rudele lui Brâncuşi, Diaconu a dat asigurări că Ministerul Culturii nu se va da în lături de la a-l aduce acasă pe Brâncuşi. „Noi trebuie să-i facem praznicele. Noi, românii suntem renumiţi pentru cum facem praznice, Brâncuşi are nevoie de asta”, tot ieri, ministrul Culturii a vizitat şi Ansamblul Monumental Calea Eroilor, de la Târgu-Jiu, prilej cu care a punctat nevoia continuării demersurilor de a include Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului în patrimoniul UNESCO. Seara a fost rezervată Galei Premiilor Elvira Godeanu, unde invitatul de onoare a fost, și de data aceasta, actorul Mircea Diaconu, distins pentru activitatea sa artistică.