Ploile căzute în ultimele zile la nivelul judeţului Gorj, neobişnuite pentru această perioadă pot avea efecte negative asupra culturilor agricole, spun specialiştii din domeniu. Cele mai afectate sunt culturile de la câmpie, amplasate pe terenuri crivinoase. Agricultorii speră, însă, ca ploile să se transforme în zăpadă înainte ca temperaturile minime să scadă cu mult sub 0 grade Celsius şi să afecteze cele peste 12 000 de hectare de culturi.
Cele 12.000 de hectare de culturi agricole au beneficiat de o toamnă timpurie, cu precipitaţii şi temperaturi ridicate. Şi stratul de zăpadă depus după sărbători a fost benefic pentru culturi. „La nivelul judeţului Gorj, în toamna anului trecut, s-a însămânţat legătura cu cerealele păioase, s-au însămânţat peste 12.000 de hectare, 9850 de hectare de grâu, 3000 de hectare de triticale şi 340 de hectare de orz, aceste culturi beneficiind şi de o toamnă prelungită cu căldură şi cu precipitaţii. S-au dezvoltat normal, astfel că, în funcţie de epoca de semănat, spunem noi, în jur de 80% din această suprafaţă au intrat în perioada de iarnă înfrăţite, iar 20%, cele care au fost semănate spre sfârşitul epocii de semănat, deci în jur de 2500 de hectare, răsărite. Din acest punct de vedere nu sunt probleme”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole Gorj. Cu toate acestea, problemele apar în această perioadă în care ploile dau peste cap evoluţia culturilor agricole. Solul este saturat de apă iar pe unele culturi a apărut deja fenomenul de băltire. „Din păcate în ultima perioadă predomină ploile, ceva anormal pentru această perioadă. Culturile nu au avut de suferit, deci temperaturi negative atunci când am avut minus 11 sau minus 12 grade, maximele au fost de minus 15 grade, a fost stratul acela protector de zăpadă, deci nu au fost probleme. Aceste culturi rezistă până la minus 15 – minus 20 de grade. Ce se întâmplă cu aceste precipitaţii care spuneam că sunt ceva anormal pentru această perioadă. Practic, din toamnă şi până acum am avut refacerea rezervei de apă din sol şi pentru anumite suprafeţe, acolo unde terenul este mai argilos, apar fenomenele de băltiri”, a mai spus Dan Tănăsescu. Numai căderea unui strat consistent de zăpada ar putea ajuta culturile, protejându-le de îngheţ.
