spot_img
12.3 C
Târgu Jiu
marți, martie 19, 2024
Altele
    AcasăSănătatePeste 20 de gorjeni au încercat să se sinucidă

    Peste 20 de gorjeni au încercat să se sinucidă

    Peste 20 de gorjeni au ajuns, de la începutul acestui an și până la sfârșitul lunii aprilie, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, după ce au încercat să-și pună capăt vieții.

    De la începutul acestui an și până la sfârșitul lunii aprilie, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu au ajuns 21 de pacienți care au încercat să se sinucidă (tentativă de suicid) și 176 de pacienți cu alte afecțiuni psihice. „Din informațiile furnizate de reprezentanții Unității de Primiri Urgențe, în cursul anului 2022 au fost înregistrate 90 de pacienți cu tentativă de suicid, 57 cazuri în 2021, 62 cazuri în 2020 și 125 cazuri în 2019“, au transmis reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu.

    Suicidul, activat de alcool și droguri

    „Suicidul reprezintă un act conștient de autoanihilare, stare generată de o situație pentru care actul suicidar pare a fi cea mai bună soluție.
    Cercetătorii estimează că aproximativ un sfert dintre indivizii cu tentative suicidare nu au dezvăluit ideația suicidară în cursul vizitelor medicale, conform Patient Health Questionnaire-9 (PHQ-9). Pentru a înțelege mai bine ce a contribuit la apariția discordanței dintre tentativa autolitică (suicidară) și negarea ideației suicidare, cercetătorii au intervievat 26 indivizi care au încercat să se sinucidă la 60 zile după ce au negat existența gândurilor de suicid în cursul vizitei medicale.
    Un procent dintre cei intervievați au admis că tentativa autolitică a avut loc sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor de abuz. Alți pacienți au recunoscut că le-a fost teamă de faptul că în situația în care ar povesti medicului despre gândurile suicidare, acesta din urmă ar avea o reacție inflexibilă (ex. să propună imediată spitalizare). O problemă de importanță majoră o reprezintă stigmatul, rușinea care de asemenea conduc la hotărârea de a nu dezvălui gândurile de suicid“, susține dr. Lidia Șiuinea, medic primar psihiatrie în cadrul Secției Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.

    Simptomele celor care suferă de depresie

    Medicul transmite că trebuie făcută o distincție între cei care își provoacă leziuni și cei care și-au stabilit drept scop să-și pună capăt vieții.
    „Indivizii care prezintă risc maxim de suicid caută expres o soluție, prezintă durere psihologică intolerabilă, se află sub imperiul emoțional al disperării și prezintă o îngustare a percepțiilor soluțiilor posibile cu ignorarea celor accesibile.
    Trebuie să facem distincția între cele 3 entități:
    1. Parasuicidul reprezintă o tentativă aparent suicidară a unei persoane care nu intenționează să moară atunci când își provoacă leziunea, dar o face din alte motive (ex. șantaj, pedepsirea altor persoane).
    2. Tentativa suicidară este comisă impulsiv, într-o manieră care predispune la desconspirarea intenției prin mijloace mai puțin agresive, de către persoane aflate în situații reactive.
    3. Suicidul este un act atent plănuit, disimulat, realizat prin mijloace periculoase.
    Este foarte important de reținut faptul că orice tentativă suicidară/parasuicidară trebuie tratată ca o virtuală posibilă recidivă cu potențial de suicid real“.

    90% dintre cei care se sinucid suferă de o boală psihică

    90% dintre cei care se sinucid suferă de o boală psihică. „Printre simptomele psihiatrice cu risc suicidar se numără: anxietate severă, depresie severă, idei de culpabilizare, sentimente de inferioritate, idei delirante, halucinații imperative, impulsivitate, dependența de băuturi alcoolice și droguri, insomnii.
    Suicidul nerealizat (tentativa de suicid) și ideația autolitică (suicidară) sunt printre cele mai frecvente solicitări de la camerele de gardă ale spitalelor de psihiatrie, dar și în secțiile de reanimare ale spitalelor de urgență“, a adăugat medicul Lidia Șiuinea.

    Medicul trebuie să discute deschis cu pacientul și aparținătorii despre problemele constatate în urma consultației.

    „Nevoia de a-și comunica decizia (ex. «o scrisoare de adio») arată că suicidarul investește moartea cu semnificație, iar gestul suicidar este un ultim act de comunicare.
    Medicul trebuie să încurajeze blând pacientul în a-și dezvălui ideația/planul suicidar. A nu-l întreba despre suicid pentru „a nu-i da idei” este un mit și o greșeală pentru că atunci când pacientul își pune problema suicidului este ambivalent în ceea ce privește trecerea la act și se va simți asigurat de oportunitatea de a prezenta cuiva dilema sa.
    Impresiile medicului, după interviul clinic trebuie discutate deschis cu pacientul, rudele acestuia sau cu orice alte persoane considerate importante“, consideră medicul specialist.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: