Eu mă număr printre cei care cred în rolul şi importanţa conducătorilor, dirijorilor, antrenorilor şi a celor care sunt cei mai mari care intră pe o poartă. Ei au diapazonul, ei dau tonul, ei sunt semafoarele, ei indică nordul, ei impun priorităţile, ei impun criteriile de selecţie, ei impun reguli de comportament, de ordine şi disciplină, ei trebuie să fie exemple. Dacă ne referim la fotbal, la echipa Pandurii, revenirea lui Grigoraş este doar o componentă a succesului echipei în ultima perioadă. Nu trebuie să uităm şi să ignorăm rolul lui Condescu în promovarea echipei, nu trebuie să ignorăm acum rolul lui Prunariu şi nu trebuie să ignorăm rolul fiecărui component al echipei, nu trebuie să uităm CA. Fotbalul este un sport de echipă, dar prin echipă nu trebuie să înţelegem doar echipa din teren. Echipa din teren poate să fie de 24 de carate, dacă sponsorii, Consiliul de Administraţie, preşedintele clubului, antrenorul nu au principii comune, nu se înţeleg, nu se respectă între ei, totul e brânză bună în burduf de câine. Trebuie să-i dai cezarului ce-i al cezarului, dar nu trebuie să-l împovărăm cu toate meritele! Personal mă bucur de orice succes al echipei şi sunt convins că există resurse pentru revenire. Fiindcă am pronunţat cuvântul succes, am putea spune că firma Succes a început să-şi impună brandul. Oricum, îi felicit pe toţi, inclusiv galeria fidelă care şi ea face parte din echipă. V-am convins că nu numai Grigoraş are merite? Vedeţi cât e de mare echipa Pandurii? Nicu Bercea