S-au scris cărți și scenarii de film despre viața și eroismul Ecaterinei Teodoroiu, eroina de la Jii, așa cum au numit-o cei alături de care a luptat în bătăliile Primului Război Mondial. La Târgu-Jiu, locul său natal, eroina este cinstită, memoria sa fiind păstrată vie pentru generațiile prezente și viitoare. Primul loc în care merg cei care doresc să afle mai multe despre fata care s-a înrolat în armata română pentru a-și elibera țara, este Casa Memorială „Ecaterina Tedoroiu” din municipiul Târgu-Jiu, situată în cartierul Vădeni, locul unde, la 14 ianuarie 1894 se năștea Cătălina Toderoiu, căci așa o chema cu adevărat. Pe 22 august 1917, Eroina trecea tragic în neființă, în luptă, pe front, încurajându-și la fel de curajoasă ca întotdeauna, ostașii, frații de arme. Rămăşiţele pământeşti ale Cătălinei se află în Mausoleul din centrul oraşului Târgu-Jiu. Marți, 22 august, la Târgu-Jiu au loc o serie de manifestări dedicate Eroinei.
Cartierul Vădeni este alcătuit aproape în totalitate din case, cele mai multe dintre ele neamintind deloc de vremea în care copilărea cea care avea să devină erou al neamului românesc. Printre imobilele semețe și moderne, se ivește și micuța casă în care a trăit familia Ecaterinei Teodoroiu. Rudele Ecaterinei Teodoroiu trăiesc și astăzi, strănepoata sa, Luminița, lucrează la Muzeul de Artă Târgu-Jiu, iar stră-strănepoata este la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din municipiu, în clasa a IX-a. Membrii familiei eroinei de la Jiu cer autorităților să se implice mai mult în promovarea Ecaterinei Teodoroiu și a faptelor sale de vitejie. „Se poate face mult mai mult aici. Nu am fost lăsați, nu am fost băgați în seamă. Drept urmare, nu suntem atât de cunoscuți. Nici nu ne dorim lucrul acesta, ne dorim doar să facem cunoscut numele pe mai departe, să rămână în istorie, pentru că au început în istorie să se scoată multe lucruri. Sperăm să nu uite, pentru că a fost, totuși, o copilă care și-a jertfit viața pentru țară”, a spus Luminița Dragomir, strănepoată de soră a eroinei.
Cătălina de la Jii
Ecaterina Teodoroiu a primit la naștere prenumele Cătălina, iar numele de familie al părinților săi era Toderoiu. Tânăra, pasionată de poezie, își semna poemele cu Ecaterina Teodoroiu sau Lili Teodoroiu și așa camarazii de arme i-au spus Ecaterina Teodoroiu. Așa a rămas și în cărțile de istorie și pe plăcile comemorative. În anul 1938, casa familiei Toderoiu, construită în 1884, a fost amenajată ca şi casă memorială „Ecaterina Teodoroiu”, din dorinţa de a păstra vie în conştiinţa viitoarelor generaţii amintirea eroinei de la Jiu. De-a lungul anilor, căsuța din Vădeni a fost vizitată de nenumărați turiști. Casa mică, dar primitoare, este alcătuită din doar două camere, una în care mama Ecaterinei gătea și unde mâncau cei zece membri ai familiei și dormitorul, unde cu greu își găseau loc cu toții. Familia Cătălinei era săracă, tatăl său Vasile, muncea la un boier din zonă și avea pământ puțin. Vasile Toderoiu și soția sa Elena, cu nouă ani mai tânără ca el, au avut opt prunci: cinci băieți și trei fete. Nu mai trăiește niciunul.
Părul eroinei și patul în care dormea cu frații săi, printre cele mai vechi obiecte
Casa Memorială conține obiecte personale de-ale tinerei Cătălina, precum: câteva haine, părul pe care fata și l-a tăiat când a îmbrăcat uniforma de soldat, cărți, medalia primită pentru actele de eroism, vase din pământ, masa de lemn, lada de zestre. „Aici unul dintre cele mai vechi obiecte este patul ăsta din tablă, pictat la capete, era de dinainte să se nască Cătălina, cred că are peste 130 de ani, mai este lada de zestre din lemn, mai este coada ei. Când s-a înrolat în armată, Cătălina și-a tăiat coada și și-a băgat-o în cufărul cu care plecase de acasă. Nu voia să vadă dușmanii că era femeie! Tot în el a băgat ea și fusta asta maro de aci, din vitrină și batista asta cusută. Ea a luptat pentru ca noi să trăim bine (…) A fost sublocotenent și a condus un pluton de bărbați. Când a fost capturată de nemți, a reușit să scape, l-a împușcat pe neamțul care trebuia să o ducă în tabăra lor! Era tare curajoasă! A fost și decorată, uite aici medalia ei!”, spune ghidul Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu”.
La patru ani de la moartea sa pe front, trupul neînsuflețit al Ecaterinei Teodoroiu a fost adus, cu mari onoruri militare, la Târgu-Jiu, unde a fost îngropat în centrul orașului. Era 8 iunie 1921. Un monument dedicat eroinei a fost ridicat în perioada 1935-1936 de către Milița Petrașcu, eleva marelui Constantin Brâncuși. Are forma unui sarcofag din piatră, sculptat în basorelief și amplasat peste mormântul Ecaterinei, din Piața Prefecturii a municipiului Târgu-Jiu. Pentru cinstirea memoriei Cătălinei, străzi și unități de învățământ îi poartă numele.
Spirit de sacrificiu și de luptă ca la nimeni altcineva
Dorin Brozbă este unul dintre publiciștii gorjeni care, pasionat și dornic să o aducă din nou în atenția celor mai tineri pe Ecaterina Teodoroiu, a publicat în 2010 cartea „Cătălina, eroina de la Jii”. Anul acesta a lansat un film documentar despre Eroină, care va fi difuzat de TVR. De asemenea, elevii din școlile gorjene vor urmări filmul la orele de istorie. „Cătălina Teodoroiu reprezintă pentru naţiunea română modelul ideal al femeii dârze, hotărâte şi pline de curaj atunci când greutăţile vieţii o impun, chiar dacă nota de plată este, în final, chiar sacrificiul propriei vieţi. (…) Din cauza războiului, destinul a îndrumat-o spre meseria de infirmieră la spitalul din Târgu-Jiu, iar mai apoi, de ofiţer al armatei române, calitate în care şi-a dat şi viaţa în fruntea plutonului pe care-l comanda, pe Dealul Secului. Faptele sale de vitejie au fost apreciate personal de către regina Maria şi de regele Ferdinand. Noi, urmaşii ei, trebuie să-i fim recunoscători Cătălinei în primul rând că a contribuit direct, prin sacrificiul său, la constituirea României Mari”, a declarat publicistul Dorin Brozbă. „Eroina de la Jiu, aşa cum i s-a spus Ecaterinei Teodoroiu, este pilda jertfei supreme. Memoria sa va dăinui pe mai departe pe meleagurile Gorjului și ale României. Despre Ecaterina Teodoroiu s-au scris cărţi, studii şi articole, dar nimic din toate acestea nu pot reda la adevărata dimensiune spiritul său de sacrificiu şi jertfă”, a spus și profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, istoric și vicepreședinte al Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”.
