Salvamontiștii gorjeni au intervenit duminică pentru a pune la loc acoperișul Culei Șiacu, cunoscută și sub denumirea de „Cula cocoanei Zoița”. Viscolul puternic de zilele trecute a luat acoperișul monumentului de patrimoniu, iar reprezentanții Muzeului Județean Gorj au apelat la salvamontiști pentru a-l repune la loc.
Intervenția spectaculoasă a salvamontiștilor gorjeni a avut loc duminică și a avut ca scop reamplasarea acoperișului provizoriu al Culei Cioabă-Chinţescu din Șiacu, distrus de viscolul puternic din ultimele zile. Acțiunea a fost realizată sub supravegherea specialiștilor Muzeului Judeţean Gorj, a directorului Dumitru Hortopan și a muzeografului Albinel Firescu, și a avut loc și cu sprijinul Consiliului Județean Gorj și al T.P.S.U.D. Mehedinți. Cula este o construcție semifortificată răspândită începând cu Evul Mediu în întreg spațiul balcanic. Forma culei era de turn cu 3-4 caturi, care erau prevăzute cu metereze de unde se putea trage cu arme de foc în orice parte a curții. Ca funcții, culele au jucat rol de refugiu, apărare sau locuință temporară, de veghe, de semnalizare, dar și de locuință permanentă. Cula din Șiacu datează din 1818.
Se degradează pe zi ce trece
Cula Cioabă-Chinţescu sau Cula Zoița, după numele boieroaicei care a contribuit la ridicarea ei și, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, face parte din grupa culelor-turn. Funcția acestei construcții a fost defensivă, susțin cercetătorii din acest domeniu. A fost una dintre cele mai frumoase cule din Oltenia și a fost transmisă, din generație în generație, femeilor din familie. Culele Gorjului, din care în prezent au mai rămas „în picioare” prea puține, erau locuinţe fortificate construite de către boieri și aveau scop defensiv. Specialiștii Muzeului Județean din Gorj spun că denumirea derivă de la termenul turcesc „kule” care înseamnă „turn”, iar astfel de construcţii se întâlnesc în tot spaţiul balcanic. Cule găsim în: Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Grecia. Istoricii menționează 24 de cule care au existat în trecut, dar, astăzi, mai putem vorbi doar despre șase: Culele Cornoiu și Tătărăscu de la Curtişoara, Cula Cioabă-Chinţescu de la Şiacu, Cula Glogoveanu de la Glogova, Cula Săvoiu de la Samarinești şi Cula Crăsnaru de la Groşerea/Aninoasa. Din păcate, multe dintre aceste monumente înscrise în patrimoniul național se află într-o avansată stare de degradare.