În fiecare an, pe 21 mai, creştinii ortodocşi prăznuiesc hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută şi sub formă de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare.
Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor. Tradiţia spune că în această zi agricultorii nu au voie să lucreze pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări. Podgorenii cred că dacă vor lucra în vie în această zi vor rămâne fără struguri din cauza graurilor. După această sărbătoare nu se mai seamănă porumb, ovăz şi mei pentru că nu vor răsări şi chiar dacă plantele vor ieşi din pământ, se vor usca. Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au deveni protectorii ortodocşilor. În timpul domniei sale, Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. De numele lui este legat şi Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după Luna Plină a echinocţiului de primăvară. Despre mama lui, Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.Sărbătoarea este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Se spune că în ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, lui Constantin i s-ar fi arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei: „Întru acest semn vei învinge”. Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.
