Cândva femeile erau văzute ca fiind veriga slabă a societăţii, acele femei pentru care nu exista nici cuvântul „loc de muncă” şi nici societate. Acum lucrurile s-au mai schimbat şi cu ajutorul oamenilor de bine, femeile au ajuns să îşi dezvolte propriile afaceri. Gustul „bun şi dulce” al afacerilor şi al viselor împlinite l-au simţit şi femeile din Tismana, care cu ajutorul companiei de consultanţă Depro Inovaţie, printr-un proiect de amploare, au ajuns la performanţa de a-şi dezvolta micro afaceri, pentru ca mai târziu să fie părtaşe şi la înfiinţarea unei asociaţii naţionale care să le sprijine rolul lor în dezvoltarea comunităţii.
Femeile din Gorj ştiu că rolurile s-au inversat şi că perioada de criză le-a „impus” să se dezvolte şi să creeze la nivel de comunitate afaceri, pentru bunul mers al lucrurilor. Printr-un proiect de amploare, la care au participat 60 de femei din 13 comunităţi ale judeţului, promotorii acestui proiect au organizat sesiuni de cursuri de specializare în Managementul Afacerilor şi Managementul Proiectelor, cât şi cursuri de Formare (formatori), cursuri prin care femeile, beneficiarii, s-au bucurat de consiliere specifică pentru dezvoltarea unei afaceri. Unele dintre beneficiarele cursurilor au conturat idei de afaceri iar altele, proiecte, pentru ca visul antreprenorial să devină realitate. Pentru unele dintre ele aceste cursuri au însemnat o „încurajare”, un drum pe care l-au urmat cu succes. Aşa că se dovedeşte că, unele femei din împrejurimea Tismanei şi-au pus în practică ideile, reuşind să îşi pună pe picioare micro afaceri, în diferite domenii, de la meşteşuguri, la artă populară, comerţ sau zootehnie. 53 dintre gorjence sunt acum membre ale Asociaţiei Regionale a Femeilor Antreprenor Tismana. Proiectul a fost iniţiat şi implementat de compania de consultanţă Depro Inovaţie în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socială şi Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare din România. Acest proiect este co-finanţat de Uniunea Europeană şi potrivit promotorilor, acest proiect îşi propune să promoveze un rol activ pentru femeile din mediul rural şi din oraşele mici cu economie preponderent agrară prin pregătirea şi sprijinirea acestora în iniţierea şi gestionarea de mici afaceri sau proiecte comunitare.
Tismana, cea mai închegată comunitate din Gorj
Ideea proiectului, dar şi ce a însemnat acesta pentru comunităţile din Gorj am aflat chiar de la cei care s-au implicat activ în promovarea femeilor în lumea afacerilor. Oana Seichea, expert în Comunicare şi Relaţii Publice a declarat faptul că s-a încercat prin acest proiect scoaterea femeilor din bucătărie şi punerea lor în prim plan, în ceea ce înseamnă bussines. „Aceste femei au nevoie de consiliere şi sprijin şi noi vom face acest lucru până la finalizarea proiectului de dezvoltare, în ceea ce înseamnă anttreprenoriat. Am încercat să le scoatem din bucătărie şi să le ajutăm să ajungă unde sunt acum”. Ieri, în conferinţa de presă desfăşurată la Topeşti au luat cuvântul şi Gigi Patcu, Constantin Jerca şi Vasile Surcel, facilitatorii comunitari, cei care le-au ajutat pe femeile dornice să pornească o afacere, să îşi ducă la bun sfârşit planul. „Nu este uşor să fi facilitator comunitar. Trebuie să te adaptezi, să creezi, să te integrezi şi să ăi faci pe oameni să creadă în acest proiect. Cred că la Tismana am găsit cea mai închegată comunitate dintre cele vizitate de mine”, a spus Gigi Patcu. Prin acest proiect, femeile au descoperit că viitorul poate fi mai bun, dacă sunt ajutate şi lăsate să se perfecţioneze, atunci când există şi ambiţie şi „talent”.
Idei noi…afaceri noi
Ioana Liliana Mutu este una dintre beneficiarele cursurilor de Managementul Afacerilor, fiind susţinută şi prin sesiuni de consultanţă oferite în cadrul proiectului. În urma orelor de consultanţa, Ioana Liliana Mutu şi-a deschis, în Tismana, un magazin de confecţii. Mihaela Lupu a urmat cursurile de Formare Formatori (TOT), devenind preşedinte al Asociaţiei Regionale a Femeilor Antreprenor Tismana, asociaţie înfiinţată în urma activităţilor proiectului „Un viitor mai bun pentru femei”. Mihaela Lupu a avut iniţiativa de a crea această asociaţie, în urma vizitei de lucru (schimb de bune practici) din Spania. De asemenea, Ioana Mutu îşi doreşte să deschidă alături de alte nouă femei un atelier de covoare olteneşti. Gorjeanca va participa şi la vizita în Spania, care are ca rol schimbul de bune practici, adică preluarea exemplelor pozitive de la femeile de acolo, pentru a putea genera şi aplica idei noi acasă, în România. Aceasta a declarat faptul că avea nevoie doar de o motivare şi a găsit-o. Acum şi-a dezvoltat propria afacere şi speră că aceasta să se dezvolte, pentru ca mai târziu şi alţii să beneficieze de sprijinul de care ea a avut parte. Elena Văcaru, o altă beneficiară a proiectului „Un viitor mai bun pentru femei” a participat şi ea la cursurile de Managementul Afacerilor, în urma cărora doreşte să îşi înfiinţeze o afacere în croitorie şi artizanat. Fiecare dintre femeile prezente la conferinţa de ieri au reuşit să încânte prin ideea ingenioasă de afacere şi să reuşească să smulgă promisiuni, pentru a primi sprijin şi cu alte ocazii, la fel de „benefice”.
