Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Patimilor. Păstrând tradiţiile, şi gorjenii traversează zilele care îi mai despart de Sărbătoarea de Înviere, când în fiecare casă pătrunde sfânta lumină. Oricât de importante sunt treburile gospodăreşi, credincioşii sunt îndemnaţi să nu uite de participarea la denii. Postul şi rugăciunea sunt la fel de însemnate în săptămâna care prefaţează Învierea Domnului.
Cu dreaptă socoteală, aşa după cum îi învaţă biserica, gorjenii fac ultimele pregătiri în Săptămâna Patimilor. În aceste zile, se ţin deniile importante pentru evangheliile care descriu suferinţele şi jertfirea lui Iisus Hristos pentru izbăvirea omenirii. Momentele de cumpănă prin care au trecut Iisus Hristos şi apostolii săi, dar şi pildele din slujbele organizate seara de preoţi fac parte din obligaţiile spirituale ale Săptămânii Patimilor. Lămuriri ne dă părintele Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici. De la pilda smochinului găsit frumos, dar fără rod de către Iisus, până la cina cea de taină şi trădarea sa de către Iuda, toate momentele sunt rememorate şi trezite la viaţă. Dincolo de canoanele bisericii, preoţii subliniază ca deosebit de importantă rămâne participarea la denii, slujbele specifice acestor zile. Încă de la intrarea lui Iisus în Ierusalim avem exemplul poporului care i-au strigat Osana, ca apoi, aceiaşi să-l jertfească, iar duplicitatea şi natura vicleană a omului o regăsim până în ziua de astăzi. Stareţul de la Lainici vorbeşte de fiecare dată de îmbinarea naturii umane cu cea divină, regăsită în faptele săvârşite pe pământ de Iisus, dar şi în iertarea şi îndurarea de care a dat dovadă. „Lunea mare se citeşte Evanghelia în care apare smochinul frumos, dar neroditor. Iisus îl blesteamă să nu mai rodească niciodată. Exemplul dat de Mântuitor se referea la poporul Vechiului Testament, care avea o moralitatea insipidă, fiind lipsiţi de conţinut, dragoste şi har. Marţea mare vine cu pilda celor 10 fecioare, 5 înţelepte şi 5 nebune, pildă ce vorbeşte despre nevoia de fapte bune. Indiferent ce facem, cât de morali suntem, trebuie să avem şi fapte pe măsură”, a spus stareţul de la Lainici. Săptămâna Patimilor continuă cu alte două denii importante, miercurea şi joia, care vorbesc de Iuda, simbolul arginţilor dar şi de sfânta împărtăşanie. Semnificaţiile zilelor trebuie descoperite însă de creştini, cu sufletul deschis pentru o schimbare. Cert este că săptămâna este încărcată în tot felul de pregătiri. Gorjenii se străduiesc să îmbine treburile gospodăreşti cu cele spirituale şi nu scapă din atenţie nici deniile. „În primul rând trebuie acordată atenţie părţii spirituale, dar nu putem neglija grijile celelalte. Tradiţia ne dă şi soluţii, fireşte, trebuie doar să le găsim cu răbdare”, a spus un gorjean. Săptămâna Patimilor culmină cu răstignirea pe cruce a lui Iisus, pentru ca ulterior, slujba de înviere să desăvârşească ritualul şi credinţa. Creştinii ortodocşi aşteaptă sa ia lumină şi paşte, cu sufletele plin de emoţie şi evlavie.
