La 35 de ani de la cutremurul din ’77, gorjenii vorbesc despre ce a însemnat un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe Scara Richter
Anul 1977 a fost devastator pentru o Românie întreagă. Oamenii încă îşi mai aduc aminte fiorul care i-a cuprins atunci când, pentru câteva clipe, pământul s-a cutremurat. Poate nu la fel de devastator ca în capitală sau alte oraşe ale ţării, „evenimentul” care a pus la pământ zeci de suflete a lăsat şi printre gorjeni amintiri triste. Cum au trăit experienţa şi cât de traumatizantă poate fi am aflat de la gorjenii, care sunt pregătiţi oricând să înfrunte astfel de „porniri” ale naturii.
Cutremurul din ’77 a pus la pământ o lume întreagă. În câteva secunde mii de clădiri s-au prăbuşit şi tot atâţia morţi zăceau sub dărâmături. Potrivit Wikipedia, „Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter și a făcut în timp de circa 56 de secunde 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit”. Peisajul cutremurător a fost prezent şi în Gorj, însă, nu la fel de „negru”. Oamenii îşi amintesc cu teamă trăirile de atunci. Fie că au fost alături de familii, fie că erau în armată, fiecare a trăit experinţa unui seism de o asemenea magnitudine în felul lui. „Acum 35 de ani mă aflam într-o aplicaţie. Mă deplasam, era 09:30 seara, la un punct de lucru. Eram în maşină şi l-am întrebat pe şofer ce se întâmplă cu direcţia. Când am ajuns în sat, tot satul era în drum. Am văzut un grup de militari. Lumea era foarte agitată. Găinile cârâiau prin curte, era o întreagă harababură. După câteva secunde totul s-a înfundat”, a spus un cetăţean. „Eram în armată. În armată trebuie să intervi să ajuţi, nu mi-a fost teamă, însă, mi-am făcut griji pentru familie. Am mai prins unul în 1980. Te speri, însă, trebuie să iei măsuri dacă mai ai timp, dacă nu…”, a spus un alt cetăţean, care îşi aminteşte perfect perioada aceea. „Pe 7 martie în 1977 eram în Timişoara, în armată. În Timişoara nu s-a simţit cutremurul, însă, am fost mobilizat să intervenim la Craiova că s-ar fi auzit că s-ar fi dat cu o bombă, undeva lângă baraj, sau cu o grenadă ceva. Mi-am făcut griji pentru familie, nu aveam telefoane mobile ca să luăm legătura cu cei dragi. Prin scrisori corespondam. Eram îngrijorat, mă gândeam ce aş putea să fac să ajut”, a spus un „martor” al întâmplărilor de atunci. Întrebat dacă Târgu-Jiul ar fi pregătit pentru un astfel de seism, cetăţeanul a răspuns că părere de rău că nu. Crede că unele clădiri s-ar putea prăbuşi oricând, având în vedere că au fost construite de foarte mult timp. „Târgu-Jiul nu este pregătit în totalitate. Sunt foarte multe clădiri care sunt vechi, care se cunosc fisurile printre ele. Multe sunt care nu sunt renovate. Sunt 35 de ani de atunci. Sunt clădiri care s-au deplasat în timpul cutremurului de atunci şi care nu s-au mai reparat. E posibil, ca peste 50-55% din ele să cadă”, a adăugat bărbatul.
Ilie Merfu: „În Târgu-Jiu nu sunt clădiri cu risc seismic major”
Ilie Merfu, inspector coordonator în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Gorj linişteşte populaţia şi spune că în judeţul nostru nu sunt clădiri cu risc seismic major, aşa cum cele din capitală. „La cutremurul din 4 martie 1977 judeţul nostru a fost supus undelor seismice nefiind avarii majore. Între timp s-a schimbat şi normativul privind proiectarea şi execuţia lucrărilor privind protecţia acestora împotriva cutremurului iar la nivelul municipiului Târgu-Jiu nu sunt inventariate clădiri care să prezinte risc seismic major. De altfel, nici la nivelul judeţului nu avem construcţii care să prezinte un astfel de risc, din evidenţele noastre. Asociaţiile de proprietari au obligaţia de a întreţine şi repara aceste blocuri pentru a avea siguranţa”, a spus Merfu. Printre cei 1570 de morţi din 1977 s-a aflat şi Filofteia Lăcătuşu, o îndrăgită artistă gorjeancă de muzică populară, care a fost comemorată zilele trecute, de sătenii din Suseni. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.
