spot_img
13.1 C
Târgu Jiu
vineri, mai 17, 2024
Altele
    AcasăNationalTradiții și superstiții: Joia Mare în cultura românească

    Tradiții și superstiții: Joia Mare în cultura românească

    În preajma Paștelui, românii celebrează Joia Mare, o zi încărcată de tradiții și superstiții străvechi, cunoscute și sub numele de Joi Marele, Joia Patimilor, sau Joimărica. Este momentul când morții se întorc la casele lor, când focurile se aprind pentru a-i încălzi și a-i lumina pe cei de dincolo, se înroșesc ouăle de Paști, iar comunitatea se adună în jurul obiceiurilor ancestrale.

    Focurile morților și „Pâinea uitaților”

    Joia Mare este privită ca o zi de binefacere pentru cei plecați din această lume. Morții sunt așteptați să revină la vechile locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor, adică până înainte de Rusalii. În această zi, se aprind focuri speciale pentru a-i primi pe cei dragi din lumea de dincolo. Focurile sunt făcute din diferite materiale, iar tradiția cere ca lemnele să fie rupte manual și nu tăiate cu unelte.

    După ce focurile sunt aprinse, unele gospodine pregătesc o turtă de făină, numită „pâinea uitaților”, în memoria celor plecați.

    În Oltenia, focul se aprinde în curtea casei, se pune o masă cu ulcele cu vin și gogoși de post, spunându-se că morții vor veni să se încălzească la foc, să mănânce și să bea. Apoi ulcelele și gogoșile se împart sătenilor. Obiceiul se cheamă „Joimărele cu ulcele”.

    Aceste tradiții aduc comunitatea împreună într-un moment de comemorare și respect pentru cei adormiți.

    Deadline-ul pentru femei: Toarce și coase!

    Pentru femei, Joia Mare reprezintă un termen limită important. Este momentul când trebuie să-și încheie toarcerea lânii și a cânepii, precum și să-și termine cusutul cămășilor pentru sărbătorile ce urmează. Legenda spune că femeile leneșe sau nepregătite sunt pedepsite, iar „Joimărița” le arde cânepa rămasă netoarsă.

    Moșii și tradițiile Bucovinei

    În Bucovina și alte regiuni, Joia Mare este momentul când se trimit daruri celor săraci, sub forma de apă proaspătă, colaci sau mâncăruri tradiționale. Aceste gesturi reflectă solidaritatea și generozitatea comunității în timpurile dificile.

    Înroșirea ouălor și Nunta urzicilor

    O altă tradiție specifică acestei zile este înroșirea ouălor, practică menită să aducă protecție și noroc în casă. De asemenea, Joia Mare marchează sfârșitul perioadei în care urzicile sunt comestibile, fiind considerată o „nuntă” pentru aceste plante sălbatice.

    Strigarea peste sat: O tradiție de demult

    În multe sate din Muntenia și Transilvania, bărbații se adună pentru a striga în gura mare numele fetelor din comunitate, evidențiind calitățile și defectele acestora. Această tradiție, deși controversată, face parte din folclorul și identitatea culturală a României.

    Joia Mare aduce în prim plan bogăția și diversitatea tradițiilor românești, reflectând o comunitate în care credința, solidaritatea și respectul pentru cei plecați sunt valori fundamentale.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: