Studiul a fost condus de Mattias Jakobsson de la Universitatea Uppsala, care a fost publicat în Current Biology.
Cercetătorii au secvențiat cu succes pentru prima dată întregul genom din craniul descoperit la Peștera Muierii, o femeie care a trăit acum 35.000 de ani. Diversitatea ei genetică ridicată arată că migrația din Africa nu a fost marele blocaj în dezvoltarea umană, ci mai degrabă acest lucru a avut loc în timpul și după cea mai recentă epocă glaciară.
„Ea seamănă ceva mai mult cu europenii moderni decât cu indivizii din Europa cu 5.000 de ani mai devreme, dar diferența este mult mai mică decât am crezut. Putem vedea că nu este un strămoș direct al europenilor moderni, dar este predecesorul vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare „, spune Mattias Jakobsson, șeful studiului.
Ce au descoperit oamenii de ştiinţă
„Foarte puține genomuri complete mai vechi de 30.000 de ani au fost secvențiate complet. Cercetătorii pot observa asemănări cu oamenii moderni din Europa. În studiile anterioare, alți cercetători au observat că forma craniului ei are similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu neanderthalienii. Din acest motiv, ei au presupus că ea avea o fracțiune mai mare din strămoșii neanderthalieni decât alți contemporani, făcând-o să se distingă de normă.
Răspândirea oamenilor moderni în afara Africii cu aproximativ 80.000 de ani în urmă este o perioadă importantă în istoria omenirii și este adesea descrisă ca un blocaj genetic.
Populațiile s-au mutat din Africa în Asia și Europa. Efectele acestor migrații pot fi văzute și astăzi. Diversitatea genetică este mai mică în populațiile din afara Africii decât în Africa. Faptul că Peștera Muierii are o diversitate genetică ridicată implică faptul că cea mai mare pierdere a diversității genetice a avut loc în ultima epocă glaciară (care s-a încheiat cu aproximativ 10.000 de ani în urmă) în loc de migrația din afara Africii“, se arată în articolul ştiinţific.
Alin Petre
