Săptămâna trecută, cursul euro a avut o tendință ascendentă, la care au contribuit atât factori externi cât și cei interni, în special, adâncirea deficitului bugetar și de cont curent.
Conform datelor prezentate de Ministerul de Finanțe, în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar s-a majorat cu 2,43% din PIB, față de 1,89% din PIB în aceeași perioadă din 2022.
De altfel, deficitul bugetar reprezintă principala problemă cu care se confruntă guvernul. Acesta încearcă să convingă Comisia Europeanăpentru o majorare a deficitului din acest an, care să permită continuarea finanțării prin PNRR.
„Ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) și creșterea în continuare a deficitului public vor închide piețele financiare pentru țara noastră. Atunci, deficitul va fi acoperit așa cum o fac țările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creșterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică și de durată, deprecierea monedei naționale”, explică Eugen Rădulescu, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.
Media monedei unice a crescut de la 4,9458 lei, la începutul săptămânii, la 4,9440 lei, la finalul ei, când cotațiile au crescut la 4,94 – 4,951 lei, cu închiderea pieței la 4,949 lei.
Politica de fluctuare controlată a cursului euro/leu pe care o utilizează BNR, permite folosirea lui drept cea mai importantă ancoră antiinflaționistă.
Pentru aceasta BNR are la dispoziție o rezervă consistentă. Rezervele valutare au coborât marginal la finele lunii trecute la 53,90 miliarde euro, iar rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au crescut ușor 59,85 miliarde euro.
Temperarea presiunilor inflaționiste a redus semnificativ fluctuațiile indicilor ROBOR în cursul lunii august, care nu au mai înregistrat scăderi la fel ca în iunie și iulie.
În prima ședință din septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,64%.
La ultimele două licitații din august, Finanțele au atras 659,7 milioane lei scadente în mai 2027 și 753,0 milioane lei cu scadența aprilie 2031, la randamente medii anuale de 6,44%, respectiv 6,76%. Luna aceasta, Trezoreria a planificat licitații care au o valoare inițială de 6,9 miliarde lei. Primele două au scadențele aprilie 2030 și octombrie 2026, iar volumul fiecăreia este de 575 milioane lei.
Moneda americană s-a apreciat puternic vineri în raport cu principalele valute, după publicarea unor date mixte privind ocuparea forței de muncă din SUA (numărul locurilor de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 187.000, dar rata şomajului a urcat în august la 3,8%, în creştere semnificativă faţă de iulie) și în urma scumpirii petrolului.
Euro a crescut joi la 1,0940 dolari dar a terminat săptămâna la 1,0772 – 1,0822 dolari, cu închiderea piețelor americane la 1,0776 dolari. Astfel, după o scădere de la 4,5717 la 4,5389 lei, media monedei americane a urcat vineri la 4,5563 lei.
Cursul francului elvețian a încheiat săptămâna la 5,1613 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,7777 lei.
Prețul gramului de aur a urcat de la 281,1218 lei, la începutul săptămânii, la 284,8021 lei, la sfârșitul ei, când uncia a urcat la 1.934 – 1.954 dolari.
Aprecierea monedei americane a întors bitcoin de la peste 28.000 dolari la 25.836 – 25.950 dolari, la începutul lui septembrie. La rândul său, după o apreciere la peste 1.750 dolari, ether a coborât la 1.632 – 1.640 dolari.
Analiza cuprinde perioada 28 august – 1 septembrie
