Ca în epoca de piatră,
Când se ceartă,
Indivizii dintr-o gintă,
Vine Ion procuratorul,
Cu toporul,
Şi-i alintă;
– Băi netrebnici ticăloşi,
Uite care îi mişcarea:
Aici, doar pe ochi frumoşi,
Se evită închisoarea!
Cu putere de gigant,
Ce mi-a dat-o X-ulescu,
Te acuz nevinovat,
Şi semnez, DIA-KO-nescu!
Eu decid, dacă e cazul,
Să mai manevrez macazul!
Când văzu că Ion Babanu’
Dă cu banu’,
Dă nedrept, cu buzduganu’,
Îl cam şicană un scrib,
De îl rase-ntregul trib …!
Văzând Ion, cum se încintă,
Uniunile de gintă,
Făcu mare tărăboi, apoi zise;
– Ce-i cu voi? Aveţi vr’un virus?
Scribule, tu pe papirus,
Sa-ti ceri scuze, în cinci rânduri!
Daca nu, mă pui pe gânduri,
Şi-mi trag palme, cu măciuca,
Şi fac tumbe, ca năluca …
Intru-n grevă de haleală,
Ard si grota principală,
Nu mai beau, nu mai vânez,
Până …demisionez!
Atitudine patriarhală
