Valorificarea deşeurilor industriale naşte proiecte şi preocupări ambiţioase printre profesorii de la Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Dovada vine de la implicarea şi realizarea unui proiect ecologic extrem de important în care sunt puse la bătaie cunoştinţe ştiinţifice şi grija pentru mediul înconjurător atacat tot mai mult de poluarea industrială. Un pas în acest sens s-a făcut prin conferinţa de lansare a proiectului „Noi materiale de construcţii obţinute prin reciclarea eco-sustenabilă a deşeurilor industriale, EcoWastes”. Derularea proiectului a început în septembrie anul trecut, are parte de finanţare europeană şi cel mai important, până în 2014 când se va fi finalizat, va demonstra că deşeurile pot avea o largă întrebuinţare ca sursă alternativă de materii prime.
Derularea proiectului are la bază un parteneriat şi a antrenat deja o echipă inimoasă din care nu lipsesc profesori de la Faculatea de Inginerie, specialişti de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Gprj, dar şi reprezentanţi de la Institutul de Cercetări Metalurgice-ICEM Bucureşti şi de la Complexul Energetic Turceni. Conferinţa de lansare a proiectului a pus punctual pe i şi a reamintit cui este adresat acesta-generatorilor de deşeuri, dar şi autorităţilor centrale şi locale cu responsabilităţi în a conserva resursele naturale în contextual utilizării acestora ca sursă alternativă de materii prime. Un dialog interactiv cu reprezentanţii grupurilor ţintă, dar şi nevoia ca un proiect ecologic important să fie popularizat au fost de asemenea bifate ca priorităţi, vineri, la conferinţa de lansare. De acest lucru s-a îngrijit coordonatorul ştiinţific al proiectului, Luminiţa Popescu, decan al Facultăţii de Inginerie, care a subliniat că nu se poate vorbi de o schimbare la scară largă la capitolul deşeuri reciclabile decât prin eforturi consistente. „Evenimentul vrea să marcheze scopul, obiectivele proiectului şi diseminează informaţii importante. Mă bucur de prezenţa numeroasă la conferinţa de lansare, pentru că proiectul vrea să aducă la cunoştinţa publicului rezultatele şi beneficiile. Am propus să arătăm astăzi (nr vineri, 16 martie) şi structura şi activităţile pe care le va realiza fiecare din cei implicaţi”, a declarat coordonatorul ştiinţific al proiectului, prof.univ.dr.ing.Luminiţa Popescu.
Ce urmează?
Printre sarcinile specialiştilor de la Inginerie se numără şi cartografierea cenuşii de la termocentrală în cadrul sit-urilor selectate, prelevarea şi analiza probelor de la furnizor şi utilizatorul final. Tot Universitatea „Constantin Brâncuşi”, ca beneficiar coordonator are sarcina de a asigura un management eficient, prin urmare universitatea va avea un rol şi merit în brevetarea de produse şi tehnologii şi va contribui la prelucrarea deşeurilor. Nu a fost omisă din activităţile realizate de UCB, documentaţia tehnică privind generarea şi depozitarea zgurii şi cenuşii, în colaborarea cu CET. Misiunea de cercetare are parteneri şi pe cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, iar echipa este coordonată la nivelul instituţiei de către Gheorghe Fometescu.
O soluţie pentru construcţii
Un argument cu greutate în susţinerea proiectului a venit de la reprezentantul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Gorj, Gheorghe Fometescu. „Ţinând cont de faptul că cea mai mare parte din deşeurile industriei energetice se găseşte în Gorj, 90%, la care se adaugă şi ramuri ale industriei petroliere, dar şi judeţele limitrofe cu ramuri ale siderurgiei, ne-am gândit că aceste deşeuri pot fi folosite în continuare dacă reuşim să le folosim în industria românească şi nu numai. Deşeurile pot fi transformate întrun material compozit de care este nevoie în construcţii şi la străzi. Suferim de lipsa materiei prime în construcţii şi folosim piatra din albie, iar albia este afectată. Noi venim în sprijinul constructorilor, dar este greu, este un proiect de cercetare, dar merită efortul”, a declarat Gheorghe Fometescu, reprezentat APM Gorj. Proiectul a primit finanţare de la Comisia Europeană, Direcţia Generală de Mediu, în cadrul programului LIFE+Politică şi Guvernare, precum şi de la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Nici de la centru, remarcile nu au fost decât de apreciere şi încurajare mai ales că „proiectul are beneficii, oferă o soluţie la o problemă stringentă în ţara noastră, dar vine în aplicarea Directivei Comisiei Europene”, a declarat Magda Cace, manager public, Ministerul Mediului şi Pădurilor.
