Preşedintele Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) din România, conf. dr. arh. Sergiu Nistor, consideră drept îmbucurător faptul că în ultima perioadă în România există două comunităţi locale, Sibiu şi Târgu-Jiu, care se preocupă de promovarea patrimoniului lor cultural în Lista Patrimoniului Mondial.
În 1982, la propunerea ICOMOS, UNESCO a declarat data de 18 aprilie Zi Mondială a Monumentelor. De atunci, în fiecare an, în 18 aprilie se celebrează, pe plan internaţional, o temă legată de patrimoniul construit. Având în vedere că în noiembrie se vor împlini 40 de ani de la adoptarea de către UNESCO a Convenţiei pentru Protejarea Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, anul acesta, Ziua Mondială a Monumentelor este marcată prin alegerea temei „Patrimoniu mondial şi dezvoltare durabilă: rolul comunităţilor locale”. „Este îmbucurător faptul că în ultima perioadă, în România, ţară ce are în Lista Patrimoniului Mondial şase poziţii de patrimoniu cultural cu 30 de localităţi, există două comunităţi locale, Sibiu şi Târgu-Jiu, care, prin decizia şi acţiunea consiliilor locale şi a primarilor, se preocupă de promovarea patrimoniului lor cultural în Lista Patrimoniului Mondial. Este vorba de refacerea dosarului de nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial a centrului istoric al Sibiului şi de elaborarea dosarului de nominalizare şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru protejarea patrimoniului monumental brâncuşian de la Târgu-Jiu”, menţionează preşedintele ICOMOS România într-o postare pe site-ul organizaţiei. În opinia sa, „în România nu există, deocamdată, o bază de percepere socială largă a rolului şi semnificaţiilor patrimoniului construit, fie el de importanţă locală, regională ori naţională (…), nici deciziile politice naţionale şi nici acţiunea administrativă locală nu generează o abordare în sensul prevăzut de Convenţia Patrimoniului Mondial, care cere statelor membre să adopte politici care să asigure patrimoniului cultural şi natural un rol pe care îl merită în viaţa contemporană”.
De asemenea, spune Sergiu Nistor, integrarea măsurilor de protejare a monumentelor istorice în cadrul programelor de amenajare a teritoriului, urbanism şi dezvoltare, cerută de Convenţie, „se sfârşeşte la cuprinderea monumentelor istorice în programele de finanţare europene, de dragul punctajului superior asigurat de acestea”. În opinia sa, patrimoniul cultural naţional este perceput de factorii de decizie „fie drept un element care mai degrabă încurcă în activităţile de dezvoltare urbanistică, unde linia dreaptă a traseelor se loveşte de monumente de arhitectură sau situri arheologice, fie un impediment pentru extragerea şi a ultimelor resurse strategice ale ţării”. „În cel mai bun caz, este o resursă turistică pentru uzul străinilor, şi nicidecum o valoare fundamentală a identităţii şi dezvoltării echilibrate şi durabile a comunităţilor”, apreciază Sergiu Nistor. „Patrimoniul Mondial inclusiv cele 30 de ipostazieri ale sale din România (cărora sperăm să li se adauge, în curând, şi Sibiu, Tg. Jiu şi Roşia Montană) trebuie să fie purtătorii schimbării de paradigmă a relaţiei dintre cetăţenii şi administraţiile României şi moştenirea trecutului; o schimbare de paradigmă către o asumare de responsabilitate nu doar în numele trecutului, înţeles prin marile sale evenimente şi personalităţi, ci o asumare de răspundere în numele viitorului”, consideră preşedintele ICOMOS din România, conf. dr. arh. Sergiu Nistor. Convenţia pentru Protejarea Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural a fost semnată, în 1972, de 188 de state şi a generat înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial a 725 de obiective culturale, 183 de obiective naturale şi 28 de obiective mixte, culturale şi naturale. Tema Patrimoniu Mondial cheamă la o privire în profunzime asupra contribuţiei siturilor patrimoniului mondial la dezvoltarea durabilă şi la îmbunătăţirea calităţi vieţii şi invită la o reflecţie asupra participării în procesul de identificare şi monitorizare a bunurilor din Lista Patrimoniului Mondial a comunităţilor locale, la înţelegerea de către acestea a semnificaţiilor valorii universale excepţionale a Patrimoniului Mondial.
AGERPRES/(AS-Daniel Popescu)
