Prima lună de toamnă a fost influențată de contextul economic și fiscal intern negativ, care ar putea să închidă robinetul de bani europeni, arătând incapacitatea PSDNL să recurgă la reforme reale în sistemul administrativ de stat central și local.
Cursul euro a crescut la sfârșitul lui septembrie cu 3,34 bani comparativ cu ultima ședință din august, iar cea a dolarului cu 14,23 bani. În schimb media francului elvețian a scăzut cu 0,6 bani iar cea a lirei sterline cu 2,1 bani.
În ultima ședință din septembrie tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,971 – 4,975 lei, valori apropiate de cele de joi, astfel că media a scăzut marginal la 4,9746 lei.
Dacă analiștii BCR anticipează pentru finalul anului o medie a euro la 5,00 lei, cei ai Băncii Transilvania văd o medie anuală de 4,95 lei în 2023, care ar urma să urce la 5,02 lei în 2024 și 5,09 lei în 2025.
Pe de altă parte, sondajul realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii august anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipațiilor cursului pentru orizontul de 6 luni (februarie 2024) este de 5,0119 lei, față de 4,9964 lei la precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a scăzut de la 5,0798 lei la 5,0753 lei.
Indicii ROBOR s-au stabilizat în ultimele două luni, fluctuațiile zilnice fiind minime. Evoluția se datorează faptului că BNR a renunțat să mai controleze strict lichiditatea, în timp ce guvernatorul băncii centrale a indicat faptul rata de referință nu va fi modificată până la sfârșitul anului.
La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu aproape două luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.
Săptămâna trecută, Trezoreria s-a împrumutat cu 728,5 milioane lei prin titluri scadente în mai 2027 la un randament mediu de 6,49%, cu 473,7 milioane lei prin obligațiuni cu scadența aprilie 2030, la un cost mediu de 6,97%, și cu 1,15 miliarde RON prin titluri scadente în octombrie 2033, la un randament mediu de 6,90%.
Finanțele și-au propus să se împrumute în octombrie din piața locală cu 6,6 miliarde lei. Primele două licitații din această săptămână au scadența în octombrie 2026 și octombrie 2028, fiecare având un volum de 690 milioane lei.
După scăderea de joi la 1,0491 dolari, minimul ultimelor opt luni, au urmat marcările rapide de profit, iar cotațiile au crescut la sfârșitul săptămânii la 1,0558 – 1,0617 dolari, cu închiderea pieței americane la 1,0572 dolari.
Vineri, cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,1446 lei, iar cel al lirei sterline a coborât la 5,7433 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut la sfârșitul săptămânii la 282,2442 lei, prăbușirii metalului galben de la 1.881 la 1.845 dolari/uncie.
Volatilitatea criptomonedelor din septembrie a fost una medie, piața fiind influențată de în principal de aprecierea constantă a monedei americane și de tendința de scădere a inflației din Statele Unite. Bitcoin s-a mișcat între 25.000 și 27.500 dolari, iar la sfârșitul acestei săptămâni cotațiile erau de 26.959 – 27.229 dolari. Ethereum a fluctuat în culoarul 1.535 – 1.686 dolari, iar tranzacțiile de la finalul lunii erau de 1.670 – 1.680 dolari.
Analiza cuprinde perioada 25 – 29 septembrie
