În data de 26 decembrie, creștinii romano-catolici, anglicani, reformați, evanghelici și unitarieni îl celebrează pe Sfântul Ștefan Diaconul, iar cei ortodocși și greco-catolici îl prăznuiesc pe 27 decembrie.
Sfântul Ștefan, cu numele de origine greacă Stephanos, cunoscut și ca „Încununat,” s-a născut în anul 1 d.Hr. în Grecia și a trecut la cele veșnice în anul 36 d.Hr. în Ierusalim, Israel. Potrivit Faptelor Apostolilor, el a fost un diacon evreu din Ierusalim, considerat primul martir creștin, condamnat la moarte de autorități.
Noul Testament menționează că Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați „plini de Duh Sfânt și de înțelepciune,” aleși de apostoli pentru a îndeplini rolul de diaconi. A fost un apropiat discipol al lui Isus din Nazaret și a devenit arhidiacon datorită credinței sale profunde și abilității de a săvârși minuni.
Rolul important al diaconului în Biserica primară l-a adus în atenția fariseilor, nemulțumiți de predica sa despre învățăturile lui Isus din Nazaret. Sfântul Ștefan a fost acuzat de blasfemie. În timpul procesului, el a rostit cuvinte puternice, acuzându-i pe cei care doreau pieirea sa.
Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat și condamnat la moarte prin lapidare. Înainte de a fi executat, a avut o teofanie, afirmând că vede „cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu.” A devenit astfel primul martir creștin, ucis pentru credința sa în Iisus. În momentul morții, a cerut iertare pentru cei ce îl ucideau. Potrivit Noului Testament și tradiției creștine, printre cei care l-au judecat s-a aflat și Saul, ulterior convertit la creștinism și cunoscut ca Sfântul Pavel.
Mormântul Sfântului Ștefan a fost descoperit în anul 415, iar din anul 560, osemintele sale sunt considerate a se afla împreună cu cele ale arhidiaconului roman Laurențiu în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.
