Deşi este Boboteaza şi există mai multe superstiţii legate de această sărbătoare, gorjenii nu mai cred în ele, ca pe vremuri. Se pare că, încet, încet, farmecul sărbătorilor se pierde. Folosirea busuiocului pentru a visa ursitul în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, primitul preotului cu “botezul”, postirea în ajunul Bobotezei, sunt doar câteva dintre datinile şi obiceiurile ce sunt cunoscute şi în Gorj.
Boboteaza este una dintre cele mai populare sărbători ale Ortodoxiei. În fiecare an, Botezul Domnului este sărbătorit pe 6 ianuarie. În ajunul acestei sărbători, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Gorjenii primesc preotul cu „botezul” sau cu „Iordanul”, care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Agheasmă Mare. Cine va posti în această zi va avea noroc tot anul. „Îl aşteptăm pe preot să vină cu Boboteaza. Mergem la biserică să luăm apă sfinţită”, a spus o târgujiancă. Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguţă de busuioc sfinţit şi să-l pună noaptea sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele îşi legau pe degetul inelar un fir de mătase roşie busuiocul primit. Însă, acestea sunt doar superstiţii în care mulţi dintre gorjeni nu cred. „Nu am sfătuit pe nimeni, niciodată să îşi pună busuioc sub perină. Nu cred în asta! Sunt doar superstiţii”, a precizat o gorjeancă. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfintesţe aghiasma cea mare. În judeţul Gorj există localităţi în care, de Bobotează, tinerii se aruncă într-o apă curgătoare pentru a prinde crucea de lemn aruncată de preot. Tradiţia spune că persoana care prinde crucea va fi norocoasă, ferită de rele şi nu se va îmbolnăvi.
