Trei judeţe au făcut 75% din totalul angajărilor din ultimul deceniu, iar în 17 judeţe, din cele 41, numărul de salariaţi a scăzut, arată într-o analiză Ziarul Financiar.
Astfel, angajatorii din municipiul Bu¬cu¬¬reşti şi din judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş au creat 243.000 de noi locuri de muncă în pe¬rioada iunie 2009 – iunie 2018, acestea re¬prezentând 75% din totalul celor peste 320.000 de joburi „nete“ create în ultimul de¬ce¬niu, arată datele centralizate de ZF pe ba¬za in¬for¬ma¬ţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.
„Dezvoltarea a fost şi este foarte inegală în profil teritorial. Discutăm despre creştere eco¬no¬mică, dar dacă ne uităm la distribuţia ritmului de creştere economică pe judeţe, observăm ace¬¬laşi tipar ca şi cel al angajărilor. Sunt câteva zo¬ne – în primul rând regiunea Bucureşti-Ilfov – care sunt lideri în ceea ce priveşte creşterea eco¬no¬mică şi ritmul de creştere a veniturilor, pe când unele judeţe din Moldova bat pasul pe loc de ani de zile, iar aceasta este cauza migraţiei“, a ex¬plicat analistul economic Aurelian Dochia, în Ziarul Financiar.
Pe lângă Bucureşti şi judeţul Ilfov (+164.000 de joburi în 10 ani), în topul zonelor în care s-au făcut cele mai multe noi angajări în ul¬ti¬mii zece ani se află Cluj (+43.800), Timiş (+35.500) şi Braşov (+22.500).
Statistică
Pe de altă parte, statisticile arată că în 17 din¬tre cele 41 de judeţe + municipiul Bucu¬reşti efectivul de salariaţi a scăzut în ultimul de¬ceniu. Astfel, în clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi angajaţi în ultimii zece ani se află Hunedoara, unde efectivul de per¬sonal este cu 13.700 de persoane mai scăzut în 2018 faţă de anul 2009. În clasamentul judeţelor care au pierdut cei mai mulţi an¬gajaţi în ultimii zece ani se mai află Bacău (-7.700), Ga¬laţi (-7.200), Brăila (-6.700) şi Gorj (-5.000).
„Judeţele care stagnează din punct de vedere economic şi care nu au perspective de dezvoltare sunt cele care îi împing pe oameni să caute alte opor¬tunităţi, fie în zonele mai dezvoltate din ţară, fie în alte ţări, îndeosebi europene. Iar motivul pen¬tru care se în¬tâm¬plă acest lucru este acela că nu s-au făcut eforturi pen¬tru rebalansarea te¬ri¬to¬rială, avem un de¬ficit în ceea ce pri¬veş¬te infrastructura. Nu poţi să speri că Mol¬dova se va dez¬volta eco¬nomic dacă nu are legă¬turi de transport care să o aducă aproa¬pe de Bucu¬reşti şi de Transilvania şi ră¬mâne izolată. Iar decalajul teri¬torial din România este în creştere“, a mai spus Aurelian Dochiapentru publicația menționată.
